SEMINŢELE, mici uzine de sănătate

Posted on 13 Noiembrie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Fructe si legume tratate cu etilena, Fructele, Mancarea tip fast-food, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Otetul de mere, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul | Etichete:, |

 Seminţele, aceste mici uzine de sănătate 

     Pe vremuri, ţăranii le considerau păstrătoarele vieţii, adevăr demonstrat şi de medicina modernă care a descoperit că, înainte să se transforme în plante verzi, seminţele conţin energii uriaşe şi substanţe benefice pentru organism. Terapia cu seminţe nu presupune consumul exclusiv al seminţelor, ci în combinaţie cu un regim sănătos bazat pe legume şi fructe.

     Pentru a fi eficiente terapeutic, seminţele se mănîncă neprăjite, deoarece prin preparare termică, cea mai mare parte a proprietăţilor lor vindecătoare este distrusă.

     Din seminţe se pot prepara şi remedii sub formă de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii.

     Mai trebuie ştiut că seminţele, deşi par uscate şi moarte, sînt organisme vii, bogate în nutrienţi. De aceea, consumul seminţelor între mese, în locul gustărilor, pe lîngă rolul extrem de benefic, şi satură. Nu întîmplător terapia cu seminţe este inclusă în regimurile dietetice.

Seminţe de dovleac pentru inimă

    

     Dietologii din Japonia pun seminţele de dovleac (bostan) pe primul loc în tabelul produselor alimentare, deoarece ele conţin 36-52% grăsimi, vitamine, microelemente şi, mai ales, zinc.

     Sînt recomandate în lupta cu prostatita, constipaţia şi balonarea.

    Diuretice, întăresc muşchiul cardiac şi rinichii, ajută la creşterea părului, elimină metalele grele din organism.

     Pentru tratarea acestor afecţiuni, se prepară laptele de bostan dintr-un pahar de seminţe pisate într-un vas de lut şi trei pahare de apă clocotită. Se strecoară, se stoarce bine terciul şi se bea lichidul obţinut de trei ori pe zi, cîte 1/2 de pahar, înainte de masă.

     În caz de limbrici (viermi intestinali), se prepară un amestec din 30 g de seminţe crude de bostan, cu pieliţă verde, 50-60 ml de apă şi o linguriţă de miere de albine. Se ia pe nemîncate, cîte o linguriţă, timp de o oră, pînă se epuizează toată doza, apoi se face o clismă.

     În cosmetică, seminţele de dovleac împrospătează tenul. Seminţele crude se pisează bine, se amestecă cu apă clocotită (1:10) şi se fierb pînă se obţine o pastă omogenă care se aplica pe faţă pentru 15-20 minute.

    

     Specialiştii în medicină naturistă încurajează consumul seminţelor de dovleac, care desfundă vasele de sînge, reglează colesterolul şi stimulează activitatea rinichilor, dar au şi rol adjuvant în cancer, leucemie, scleroză sau diverse boli greu vindecabile.

     Se mai recomandă în alimentaţia persoanelor cu boli hepatice, cardiovasculare, femeilor însărcinate şi copiilor.

 Susanul previne osteoporoza

 

     Seminţele de susan conţin vitaminele A, B, C, E. Pentru întărirea şi curăţirea organismului, se consumă cîte 15-20 g de pulbere preparată din seminţe, cu puţină apă, de trei ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de masă.

     Arsurile se tratează cu un terci din seminţe de susan rîşnite şi apă. Se schimbă pansamentele de 2-3 ori pe zi, pînă la vindecare.

     Susanul poate înlocui sarea. Se amestecă 5 linguri de seminţe de susan, cu 3 linguri seminţe de in şi o lingură de sare de mare, prăjită în prealabil într-o tigaie uscată. Amestecul se păstrează într-un borcan închis bine.

     Seminţele de susan conţin şi proteine, cu 50% mai mult decît se află în carne. Sînt foarte bogate în calciu şi înlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza.

     Au si o mare valoare energetică, aduc un aport însemnat în afecţiunile de nutriţie, sînt laxative, emoliente, antitumorale şi ajută la detoxifierea ficatului şi a rinichilor, întăresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea şi sînt afrodisiace.

     Seminţele de susan sînt o sursă bună de seleniu, magneziu şi fosfor, avînd un conţinut scăzut de colesterol şi sodiu.

Seminţe de mărar pentru glaucom

 

     Pentru hipertensiune şi insuficienţă coronariană cronică, se opăresc în 500 ml apă clocotită 2 linguri de seminţe de mărar pisate şi se infuzează într-un termos timp de o oră. Se strecoară şi se beau cîte 100 ml lichid cu 30 minute înainte de masă, de 3-4 ori pe zi. Leacul este bun şi pentru artroză şi îmbunătăţirea digestiei.

     În caz de insomnie, 5 linguri de seminţe de mărar pisate se amestecă cu 500 ml vin roşu tare, se pun pe foc mic 10 minute, se infuzează o oră şi se strecoară. Se beau cîte 1-2 linguri, cu 30 minute înainte de culcare.

     Glaucom: peste o linguriţă seminţe de mărar rîşnite, se toarnă 250 ml apă clocotită, se ţine la infuzat o oră. Se consumă cîte 50 ml, de patru ori pe zi, înainte de masă, timp de 21 de zile. După o pauză de 10 zile, tratamentul se repetă.

     În caz de bronşită şi răceală, se recomandă să se mănînce zilnic cîte o linguriţă de pulbere din seminţe de mărar amestecată în ceai sau apă caldă. Le puteţi amesteca şi cu cartofi fierţi sau le puteţi presăra pe o felie de pîine.

     Ceaiul din seminţe de mărar rezolvă şi incontinenţa urinară. Pulberea şi tinctura extrasă din seminţele de mărar sînt un stimulent şi un reglator hormonal foarte puternic.

     Din seminţele de mărar se obţine un ulei cu care se masează sînii, pentru a deveni mai mari şi mai fermi.

Expectorant din seminţe de in

 

     Seminţele de in sînt folosite la combaterea constipaţiei şi a inflamaţiilor tubului digestiv şi căilor urinare.

     Extern, făina din seminţe de in are proprietăţi antiseptice şi calmante. Cataplasma din făină de in şi muşeţel (părţi egale) ajută la maturarea abceselor şi furunculelor, iar în amestec cu mierea ajută la vindecarea rănilor.

     Pentru conjuctivită: o linguriţă de seminţe de in se infuzează 15 minute în 50 ml apă clocotită. Apoi se pisează pînă ce apare un mucilagiu. Se strecoară şi se foloseşte pentru spălarea ochilor, de 2-3 ori pe zi. Urciorul trece dacă se încălzesc pe o tigaie uscată seminţe de in, se leagă într-o batistă şi se aplică pe locul bolnav pentru 5-7 minute.

     Un expectorant bun se obţine din 1/2 linguriţă de seminţe de in rîşnite, care se agită 15 minute, în 150 ml apă. Se strecoară şi se beau cîte 2 linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea bronşitei.

     Extractul din seminţe de in este utilizat în inflamaţiile şi hipertrofia prostatei.

     Scade senzaţia imperioasă de a urina şi cantitatea de urină acumulată în vezică.

     Un alt avantaj constă în faptul că împiedică creşterea celulelor prostatei, contribu-ind la vindecarea cancerului de colon şi a prostatei, la tratamentul arterosclerozei, împiedicînd formarea cheagurilor de sînge.

„Bomboanele agricole” combat nicotina

 

     Semintele de floarea soarelui sînt un remediu de bază în combaterea bolilor de rinichi, de bilă şi circulatorii. De asemenea, se folosesc în cure pentru tratarea sterilităţii şi impotenţei vasculare şi hormonale.

     Uleiul obţinut prin presare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea afecţiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii ale căilor superioare.

     Se ia o gură de ulei în fiecare dimineaţă, pe nemîncate şi se suge vreme de 10 minute, apoi, lichidul plin de microbi, se scuipă şi se clăteşte gura insistent.

     Seminţele de floarea-soarelui conţin o cantitate substanţială de acid linoleic, care reduce depozitele de colesterol din pereţii arterelor. Sînt bogate în vitamina E, un antioxidant care previne apariţia bolilor de inimă.

     Sînt recomandate mai ales femeilor gravide şi copiilor, pentru conţinutul ridicat de vitamine B.

     Seminţele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotină, iar infuziile fortifică vasele de sînge şi nervii, amortizînd impactul renunţării la tutun.

Seminţele care înlocuiesc insulina 
    

     Schinduful este o plantă ierboasă ale cărei seminţe tratează diabetul de tip insulinodependent. Se face o cură de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se beau cîte 2-3 căni pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant puternic în timp, care va necesita reducerea gradată a dozelor de insulină.

    

     Pentru valori crescute ale colesterolului, se ia cîte o linguriţă de pulbere de patru ori pe zi, înaintea meselor principale. Intervine în metabolismul lipidelor, reducînd aşa-numitul colesterol rău, protejînd sistemul cardiovascular de apariţia ischemiei cardiace. Seminţele sporesc secreţia lactată şi îmbunătăţesc starea de sănătate a mamei.

     Două linguriţe de pulbere amestecată cu miere, luate cu o oră înainte de masă, vindecă anorexia.

     Infuzia de schinduf e de ajutor femeilor aflate la menopauză, prevenind eliminările masive de calciu şi ajutînd la păstrarea forţei musculare.

     Mai vindecă şi sterilitatea, dar are şi efecte antiinflamatoare asupra intestinului.

     Cataplasma cu seminţe de schinduf ajută la terapia ulcerelor varicoase, eczemelor cu mîncărimi.

     În cosmetică, întăreşte unghiile şi părul, iar pe femeile prea slabe le ajută să-şi rotunjească formele, fără a creşte ţesutul adipos.

Sîmburii de struguri

    

     Se consideră că seminţele de struguri sînt nişte antioxidanţi foarte puternici, cu rol în combaterea cancerului. Sînt bune remedii împotriva artritelor, alergiilor, problemelor de circulaţie, diabetului şi a problemelor de vedere.

     Chimen, coriandru şi mac

 

     Celebru pentru combaterea gazelor la stomac şi a aerofagiei, chimenul se prepară în felul următor: se opăreşte o linguriţă de seminţe cu o cană de apă, se lasă să se infuzeze 10 minute, apoi se bea cîte o ceaşcă după fiecare masă.

     Datorită principiilor sale active, chimenul ajută în tratarea enterocolitelor, măreşte diureza şi lactaţia mamelor care alaptează, stimulează pofta de mîncare şi este vermifug.

     Seminţele se folosesc şi la conservarea murăturilor, pentru a-i da pîinii o aromă deosebită, în brînză, iaurt.

     În India se foloseşte chimenul alb, care are un cu totul alt gust şi aromă, cu el se condimentează mîncărurile cu orez şi legume.

     Infuzia cu seminţe de chimen este recomandată în guturai.

     Seminţele de coriandru, preparate sub formă de decoct reduc colesterolul rău. Sunt un bun diuretic şi stimulează acţiunea rinichilor.

      Siropul din seminţe de mac tratează răceala, iar infuzia calmează durerile de dinţi şi urechi. Seminţele de mac mai au şi efect sedativ.

 

    

Alte seminţe de leac

     – seminţele de pătrunjel vindecă insuficienţa cardiacă. Macerate în ţuică, ajută la dispariţia petelor de pe piele;

     – seminţele de arţar sînt recomandate în caz de colecistită. În timp, dispar durerile în zona ficatului, creşte pofta de mîncare;

     – seminţe de fenicul: bronşită cronică cu tuse;


    

– pentru tratarea lipsei de iod, se mestecă 8 seminţe de măr, care asigură doza zilnică de iod. Atenţie, seminţele conţin şi o cantitate mică de cianură!
    

seminţele de muştar sînt bune contra durerilor de dinţi, dacă se mestecă pe partea unde se află dintele bolnav;


    

pentru potenţă, prostată şi pietre biliare mici: se amestecă 3 linguri seminţe de pepene galben, 3 linguri seminţe de dovleac şi 5 linguri miere de albine;


    

seminţele de pepene roşu pisate, amestecate cu ulei de măsline, elimină pietrele de la rinchi. Cu trei linguri de lapte, vindecă hemoragiile uterine;


     – seminţele de ridiche neagră sînt bune la vindecarea rănilor, escarelor şi ulcerului varicos;

     – seminţele de morcov ajută la eliminarea pietrelor de la rinichi şi fiere;


     – durerile în gît provocate de răceală se ameliorează cu 1/4 de pahar de seminţe de rodii fierte în 250 ml apă. Se bea lichidul fierbinte;

     – pentru îndepărtarea mirosului de peşte, se fierb seminţe de anason. Decoctul din seminţe de anason este foarte bun în astm bronşic;


     – seminţele de muştar negru dau mîncărurilor cu legume un gust puţin iute şi normalizează activitatea hormonală;
    

seminţele de ardei iute în apă fiartă şi miere sînt bune contra durerilor de gît;


     – decoctul din seminţe de gutui se foloseşte intern în cazul bronşitelor, al tusei cu sînge, al hemoragiilor uterine şi extern, sub formă de comprese ca mijloc antiinflamator în afecţiunile ochilor, în arsuri, iritaţii ale pielii şi în anghine (gargară);

     – în caz de artroză, se recomandă comprese calde din decoct de seminţe de brînduşă de toamnă;


     – mîncaţi în fiecare dimineaţă o mînă de seminţe de susan negru foarte bogate în calciu;
    

– uleiul obţinut din seminţe de urzică mare este cel mai bun remediu în otrăvirile cu ciuperci;
    

– cîteva seminţe de salvie puse în apa pentru baia picioarelor duc la diminuarea transpiraţiei şi a mirosului neplăcut;

     – seminţele de frasin au proprietăţi afrodisiace.


Citește articolul întreg | Make a Comment ( 1 so far )

Tehnologie «made in Romania» împotriva cancerului de piele

Posted on 9 Iulie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Chimicalele din salamuri, Fructe si legume tratate cu etilena, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Radiatii, Teflonul | Etichete:, , , , |

Tehnologie «made in Romania» împotriva cancerului de piele

       O aplicaţie dezvoltată de români pentru terminalele iPhone face furori în magazinul virtual Apple, aceasta fiind capabilă să depisteze cazurile de cancer de piele încă din faze incipiente

       Cancerul de piele este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit în prezent, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În fiecare an, peste 60.000 de oameni mor din cauza acestei boli. Numărul lor ar putea scădea considerabil graţie unei aplicaţii pentru telefoanele inteligente, dezvoltată de români şi denumită Skin Scan.

       „Este un program la care s-a lucrat mai mulţi ani de zile la Universitatea Politehnică şi care acum s-a concretizat într-o aplicaţie pentru telefoane mobile”, potrivit lui Victor Anastasiu, copatron al Skin Scan SRL, compania care a dezvoltat aplicaţia, şi CEO al SeedMoney, firma care a sponsorizat proiectul cu 50.000 de euro.

       Aplicaţia nu pune un diagonstic cert, ci doar avertizează dacă există riscul dezvoltării unui melanom. Pentru a utiliza această aplicaţie, utilizatorul trebuie să fie conectat la internet, să facă o fotografie a aluniţei respective, iar apoi un algoritm va stabili, după anumite caracteristici fizice, dacă excrescenţa pielii este sau nu de natură malignă.

       Dacă există riscul dezvoltării unui melanom, utilizatorul este nu doar avertizat, ci i se indică şi cabinetele dermatologice cele mai apropiate, unde i se poate confirma sau infirma diagnosticul pus de Skin Scan. Melanomul este cel mai agresiv tip de cancer. Boala evoluează rapid şi se răspândeşte în ganglioni, plămâni, ficat sau creier. 

       În Statele Unite, acest tip de cancer este foarte întâlnit, iar americanii s-au arătat foarte interesaţi de aplicaţie. Skin Scan a ajuns, în numai trei zile, cea mai descărcată aplicaţie plătită în categoria „Medical” din magazinul virtual App Store.

       Antreprenorii români sunt tot mai cunoscuţi în străinătate

       Cum a reuşit aplicaţia românească această performanţă, având în vedere că în App Store sunt disponibile în acest moment 420.000 de aplicaţii?
„Acest proiect a pornit acum opt luni. Este vorba de o reţetă unde fiecare ingredient contează. Această aplicaţie a fost promovată de unul dintre cele mai cunoscute bloguri de tehnologie, TechCrunch.

       Mike ­Butcher, editor la TechCrunch Europe, a scris primul despre aplicaţia românească, iar apoi articolul a fost preluat de alte publicaţii. Acum suntem în discuţii cu «Financial Times» şi cu «Wired» care vor să scrie despre noi”, ne-a declarat Anastasiu.

       Un rol important îl are comunitatea de antreprenori români din străinătate, care s-a format cu ajutorul SeedMoney. „Noi, la SeedMoney, un proiect pe care l-am început acum doi ani, ajutăm antreprenori români, le oferim sprijin financiar, îi promovăm şi cerem în schimb un procentaj minoritar din acţiuni, între 5% şi 20%. De asemenea, îi ajutăm cu conexiuni în Londra şi Sillicon Valley”, a adăugat Anastasiu. 

       „Unul dintre băieţii cu care ne mândrim este Emi Gal (25 ani). Noi l-am sprijinit să pună bazele companiei Branient, iar acum acesta are birou la Londra şi lucrează cu cele mai mari companii din publicitate“, a spus Anastasiu.

       „Skin Scan are succes datorită acestor antreprenori care s-au făcut cunoscuţi în străinătate. Noi am creat un alt nume pentru români în străinătate, diferit de cel de până acum, că avem programatori buni. Una e să te duci să lucrezi la Microsoft, dar să faci un business şi să te baţi cu ceilalţi e cu totul altceva”, a mai spus Anastasiu.

       SeedMoney are sediul în Bucharest Hubb, care este denumit de Anastasiu un accelerator de business. „Vrem să atragem cât mai mulţi antreprenori care vor să facă business la nivel global, dar şi investitori. Am investit în Bucharest Hubb peste 200.000 de euro.  Mă deranjează că în România nu ştie nimeni de toţi ­aceşti puşti inteligenţi care pun ţara pe hartă. Noi pierdem 1.000-2.000 de euro pe lună, în condiţiile în care încasăm 6.000 de euro. Aş dori să fie mai mulţi oameni interesaţi să sprijine aceşti tineri, fie că este vorba de fundaţii, fie de oameni de afaceri”, spune Anastasiu.

       Aplicaţia Skin Scan a fost creată cu ajutorul medicilor dermatologi Dana Popoiu şi Kostas Koutsioukis, împreună cu matematicienii Mihai Olteanu şi Mihai Tănase, acesta din urmă fiind cel care a dezvoltat algoritmul. Responsabili de dezvoltarea aplicaţiei pentru iPhone au fost şase programatori de la Cronian Labs,  conduşi de Mihai Mafteianu.

        Aplicaţia funcţionează doar pe iPhone 3GS, iPhone 4 şi iPad 2. Pe Android va fi disponibilă într-o lună. „În ceea ce priveşte preţul, noi acum ne jucăm, testăm, nu ştim care va fi preţul final. Va fi undeva între 5 și 10 dolari. A fost şi 10 dolari, acum costă 5 dolari”, a încheiat Anastasiu.

       50.000 de euro au fost investite în dezvoltatrea aplicaţiei Skin Scan care detectează cancerul.

       „Mă deranjează că în România nu ştie nimeni de toţi aceşti puşti inteligenţi care pun ţara pe harta lumii”

       Victor Anastasiu, CEO, SeedMoney

    Trip Journal, o altă aplicaţie de succes

       Aplicaţia pentru telefoane inteligente Trip Journal, dezvoltată la Cluj de compania iQuest, este o altă aplicaţie care se bucură de mare succes. Aceasta a câştigat mai multe premii precum „All Around Best App Ever”, în cadrul conferinţei mondiale a dezvoltatorilor de aplicaţii pentru iPhone, a fost declarată de către Google cea mai bună aplicaţie pentru turism în 2009 şi a luat două trofee la categoriile „Excellence in Design” şi „Best Paid for App” în cadrul evenimentului Mobile App World  2010.

       Aceasta a ajuns anul acesta şi pe lista finaliştilor la premiile Webby, supranumite „oscarurile internetului”. Trip Journal este  disponibilă pe platformele Apple iOS, Google Android, Symbian şi Samsung Bada OS.

       Sursa: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/tehnologie-made-in-romania-impotriva-cancerului-de-piele-149688.html
 


Citește articolul întreg | Make a Comment ( 1 so far )

„Gripa castraveţilor”

Posted on 11 Iunie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Fructe si legume tratate cu etilena, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Radiatii, Teflonul | Etichete:, , , , , , |

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi:

„Gripa castraveţilor”, noua sperietoare biologică

Jurnalul Naţional: Domnule profesor, care sunt principalele gazde ale acestor bacterii?

     ● Prof. dr Gheorghe Men­ci­ni­cops­chi: E. coli sunt bacterii nepatogene, care populează în special in­tes­tinul animalelor. Inclusiv in­tes­ti­nul omului, în special colonul, găz­du­ieşte aceste bacterii. De aceea, principala cale de contaminare cu E. coli este cea a fecalelor omului şi anima­le­lor. 

     ● Şi alte surse de infectare cu E. coli?
     ● Aceste bacterii pot ajunge în or­ga­nism fie direct prin contactul mâinilor pe care se află resturi de fecale. Fie in­di­rect: prin carnea care conţine bac­terii  şi care nu este preparată termic corespunzător, fructe şi legume insuficient spălate sau spălate cu apă in­fec­tată provenită din fântâni plasate în vecinătatea unor wc-uri şi adăposturi de animale. De asemenea, în­gră­şă­mintele naturale (fecale de animale) pot conţine aceste bacterii care ajung pe fructe şi legume. De asemenea, laptele nefiert, brânzeturile pot conţine E. coli. Şi unele tacâmuri, mai ales cuţitul cu care am tranşat carnea crudă, folosit pentru tăierea altor alimente.

     ● Dar pare că noi împărţim în mod curent viaţa cu aceste bacterii?
     ● Da. Aceste bacterii sunt în fri­gi­der, mai ales dacă acesta nu este cu­ră­ţat periodic şi temeinic; dacă temperatura în interiorul lui depăşeşte plus 4 grade Celsius; dacă, de exemplu, fructe sau legume nespălate stau alături de brânzeturi etc. Un studiu efectuat recent  în Marea Britanie chiar avertiza că în frigider sunt mai multe bacterii decât pe colacul wc-ului. Dar să nu uităm de tastaturi: calculator, telefonul mobil etc.

     ● Şi cum s-a ajuns la castraveţi şi la atâtea victime?
     ● S-a spus că îngrăşămintele naturale, respectiv fecalele de animale, folosite la culturile de castraveţi conţineau aceste bacterii. Problema este că nu doar castraveţii spanioli, ci şi alte legume pot în acelaşi mod să fie contaminate. Dar printr-o igienă de bun simţ, omul sănătos poate să se apere de E. coli.

     ● Asta s-a spus oficial, dar dumneavoastră ce convingere aveţi?
     ● Sunt convins că este un nou epi­sod din serialul gripei aviare, gripei porcine…  Adică, să nu mai mâncăm carne de porc, carne de pui. Azi, să renunţăm la legume. Mâine, la fruc­te… Pentru ca să ne hrănim cu fast food, cu alimente procesate etc.

     Mai sunt convins că sistemul imunitar al omului este din ce în ce mai puţin re­zis­tent la atacul bacteriilor din cauza stilului de viaţă dezechilibrat. Pentru că, în mod normal, un om sănătos poate face faţă acestor bacterii. De ase­menea, sunt convins că suntem din ce în ce mai superficiali în privinţa igienei personale.

 

     Sunt con­vins că în restaurante şi alte uni­tăţi de alimentaţie publică nu se respectă condiţiile de păstrare a alimentelor. Gândi­ţi-vă doar că pre­pa­ra­tele care se vând calde şi care trebuie ţinute la tempe­ra­turi de +70 grade Celsius. Or, în realitate, ele sunt ţinute toată ziua la temperaturi „călduţe”, optime pentru dezvoltarea microorganismelor.

     Autor: MAGDA MARINCOVICI


http://www.jurnalul.ro/viata-sanatoasa/starea-de-sanatate/prof-dr-gheorghe-mencinicopschi-gripa-castravetilor-noua-sperietoare-biologica-579876.html


 

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

“BIBLIA ALIMENTARĂ”

Posted on 12 Martie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Medicamente, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul | Etichete:, , , , , , |

“Biblia alimentară”

Lista E-urilor – aditivi alimentari nocivi, selecţii din cartea ”Biblia alimentară’‘a prof.dr.Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetări Alimentare din România:

Citiţi cu atenţie etichetele alimentelor pe care vreţi să le cumpăraţi!

E 100 Curcumina

Colorant galben, natural, obţinut din rizomul plantei Curcuma longa, termeric, sub formă de pulbere galben-oranj. Punct de topire 179 – 183°C, insolubilă în apă, solubilă în alcool etilic. Pulberea de curcumina conţine trei tipuri de compuşi chimici, curcumina I, curcumina II şi curcumina III aflate în proporţiile 77/17/3.

Curcumina diminuează activitatea microzomică, scade colesterolul seric, încetineşte metabolismul acidului arahidonic a ciclooxigenazelor şi lipoxigenazelor, inhibă producţia de citokine a monocitelor sanguine şi macrofagelor alveolare.

În cantităţi mari, favorizează secreţia biliară şi este hepatoprotector dar poate exercita toxicitate celulară prin stimularea formării radicalilor liberi (ROS). Uneori poate provoca alergii, în special persoanelor sensibile la salicilaţi (aspirine). Poate avea efect benefic asupra glicemiei diabeticilor.

Experienţe pe animale constând în administrare orală de curcumina au evidenţiat un efect anticancerigen şi de protecţie faţă de acţiunea procancerigenă a benzopirenului şi metil-nitrozo-guanidinei. Nu s-au pus în evidenţă efecte mutagene ale curcuminei.

Curcumina poate fi obţinută şi artificial, prin sinteză chimică.

Este utilizată pentru colorarea unor alimente: margarină, gemuri, jeleuri, alimente hipocalorice, cârnaţi, pateuri, supe, fulgi de cartofi ş.a. CONSIDERAT INOFENSIV.

E 101 (I) Riboflavina (Lactoflavina, vit. B2)

Colorant galben, natural, obţinut din drojdii, germeni de grâu, ficat, ouă, dar şi artificial prin sinteză chimică. In stare pură, este o pudră galben-oranj, solubilă în alcool etilic, dar insolubilă în ulei.

Doza optimă zilnică de Vitamina B2 este de 2 – 5 miligrame.

Vitamina B2 este constituent a două coenzime implicate în metabolismul glucidelor, grăsimilor, proteinelor pentru producerea de energie, fiind esenţială în creştere şi repararea ţesuturilor organismului. Se descompune la 280°C. CONSIDERAT INOFENSIV.

E 101 (II) Riboflavina-S’-Fosfat

Colorant, sare monosodică a 5′-monofosfat esterului de riboflavina, obţinut artificial prin sinteză chimică. Riboflavina 5′- Fosfat de sodiu (anhidră sau dihidrat). CONSIDERAT INOFENSIV

E 102 Tartrazină (FD & C Yellow No 5)

Colorant galben, artificial, azoic (sarea de sodiu a acidului 5-hidroxi 1-(4-sulfanatofenil) 4-(4-sulfanato-fenil-azol)-Hpirazol 3-carboxilat. Pudră sau granule oranj-deschis. Poate provoca alergii la persoanele care reacţionează alergic la aspirină (salicilaţi), sau la persoanele astmatice.

Provoacă la copii astm, rinită, urticarie. Este incriminat în inducerea sindromului de hiperactivitate (ADHD). 

Creşte incidenţa apariţiei unor tumori tiroidiene. Alterează percepţia şi comportamentul producând stări de confuzie. Inhibă metabolismul zincului şi interferează cu enzimele digestive.

Este utilizat într-o gamă largă de produse alimentare: băuturi nealcoolice şi alcoolice, fructe şi legume confiate, ornamente şi cuverturi, produse de cofetărie, produse fine de brutărie, croisant, biscuiţi, prăjituri, napolitane, brânză topită aromată, deserturi, produse lactate aromate, sosuri, condimente (curry praf), muştar, crustacee, substituenţi de somon, surimi, icre de peşte, peşte afumat, snacks (pe bază de cereale sau amidon, expandate, extrudate), preparate pentru controlul greutăţii, suplimente alimentare, supe, vinuri şi vinuri din fructe (cidru) liniştite şi spumante etc. Doza zilnică admisă 7,5 mg/Kg corp. 

NU SE VA DEPĂŞI DOZA ZILNICĂ ADMISĂ.

E 104 Galben de chinolină (FD & C Yellow No 10)

Colorant galben, artificial, constituit din derivaţi sulfonaţi ai acidului disulfonic sub formă de săruri de sodiu. Poate provoca alergii, astm, dermatite, sindrom de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD). Interzis celor cu sensibilitate la aspirină. NU SE RECOMANDA CONSUMUL FRECVENT.

E 110 Galben Portocaliu (Sunset FCF, Gal ben Orange S)

Colorant portocaliu, artificial, azoic, sare disodică a acidului 2-hidroxi-1(4 sulfonato fenilază) naftalin 6 sulfonat. Testele efectuate pe animale au evidenţiat apariţia tumorilor renale. Poate provoca alergii persoanelor sensibile, congestie nazală, astm, bronho-constricţie, disfuncţii ale percepţiei gustului, distrugeri cromozomiale, spasme vasculare, dureri gastrice, blocarea enzimelor digestive. La animale opreşte creşterea provocând retardare. NU SE RECOMANDĂ CONSUMUL FRECVENT.

E 120 Coşenila, Acid carminic, Carmin

Colorant roşu, natural, antrachinonic, de origine animală; extras cu soluţii hidroalcoolice din corpul insectei femelă Dactylopius. Componenta principală a pulberii obţinute este acidul carminic sub forma unui chelat hidratat de aluminiu, în asociaţie cu cationi de amoniu, potasiu, sodiu, material proteic din corpul insectei, carminaţi liberi şi cationi de aluminiu nelegaţi. Acidul carminic este solubil în apă şi alcool etilic.  In unele cazuri poate provoca alergii, rinite, astm, erupţii cutanate. VA FI EVITAT DE COPIII HIPERACTIVI Şi SUFERINZII DE ALZHEIMER Şl PARKINSON.

E 122 Azorubina, Carmoizina

Colorant roşu, azoic, artificial, sarea disodică a acidului sulfo-4-naftilazo-1(2-naftol 1 sulfonic4). Poate provoca reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină (salicilaţi). Poate provoca sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD). Poate fi cancerigen, provoacă urticarie şi edem. Se poate adăuga în produsele alimentare specificate la E102. CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E123 (FD & C red No2)

Colorant roşu, azoic, artificial, sarea trisodică a acidului (sulfo-4 naftilazo-1 (-1 naftol 2 sulfonic 3,6) însoţită de clorură de sodiu şi / sau sulfat de sodiu şi coloranţi auxiliari. Solubil în apă şi alcool etilic. Este admisă utilizarea numai pentru vinuri aperitive, băuturi spirtoase (până la o tărie de 15% voi.) şi icre de peşte în cantitate de max. 30 mg/l sau Kg produs. Poate induce eczeme, astm, hiperactivitate, sindrom ADHD, defecte neonatale, moarte fetală, cancere. Doza zilnică admisă 0,8 mg Kg corp. CONSUMUL NU ESTE RECOMANDAT.

E 124 a Roşu Ponceau 4R, Roşu Coşenilă A (FD & C red No 4)

Colorant roşu, azoic, artificial, sare a acidului sul-fo 4′ naftilazo – 1′)1-hidroxi-2-naftalen-disulfonic 6,8. solubil în apă, glicerina, alcool etilic. Poate induce reacţii adverse la persoanele alergice la aspirină (sali-cilaţi). Poate declanşa sindromul de hiperactivitate si deficienţă de concentrare (ADHD). Potenţial cancerigen. Doza zilnică admisă 4 mg/Kg corp. CONSUMUL NU ESTE RECOMANDAT.
Cititi cu atentie etichetele alimentelor pe care vreti sa le cumparati!

E 127 Eritrozină (FD&C red No 3)

Colorant roşu, artificial, xanţenic, sarea dipota-sică sau disodică a 2, 4, 5, 7 tetraiodofluoresceinei, coloranţi autiliari, clorură de sodiu, solubilă în apă şi alcool etilic. Produce tumori şi tulburări neurofiziologice la animalele de experienţă. Poate furniza iod, tulburând fiziologia tiroidei. Este alergenă. Doza zilnică admisă 0,1 mg/Kg corp. CONSUMUL NU ESTE RECOMANDAT.

E 128 Roşu 2 G – INTERZIS ÎN U.E.

Colorant roşu, azoic, artificial. In anul 2007 produsul a fost considerat cancerigen la evaluarea EFSA şi a fost interzis în Uniunea Europeană.

E 129 Roşu Allura AC

Colorant roşu, azoic, artificial, sare disodică a acidului 6-hidroxi-5-[2-metoxi-5-metil-4 sulfofenil]-2-naftalin-sulfonic, coloranţi auxiliari, clorură de sodiu. Solubil în apă şi glicerol, insolubil în alcool etilic. Poate declanşa sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD).n Nu este suficient evaluat toxicologic. Poate provoca alergii, potenţial cancerigen. NU ESTE RECOMANDAT CONSUMUL FRECVENT.

E 131 Albastru Patent V

Colorant albastru, artificial din grupa triarilmeta-nului, sare calcică a acidului disulfonic al anhidridei m-hidroxitetraetildiaminotrifenilcarbinol, coloranţi auxiliari, clorură de sodiu, este solubil în apă. Poate cauza dermatite şi purpură. Potenţial cancerigen. NU ESTE RECOMANDAT CONSUMUL FRECVENT.

E 132 Indigotină, Carmin indigo (FD & C blue No2)

Colorant albastru, artificial, sarea disodică a sulfo-natului de indigotină, fotosensibil, solubil în apă şi alcool etilic, sensibilă la agenţii oxidanţi. Administrată concomitent cu nitritul de sodiu (E 250) poate provoca la animalele de laborator leziuni ale materialului genetic. Aceste combinaţii sunt posibile în preparatele de carne (şuncă, salamuri), dulciuri, lichioruri ş.a. Poate provoca alergii persoanelor sensibile, greaţă, vomă, hipertensiune, tumori cerebrale. NU ESTE RECOMANDAT CONSUMUL FRECVENT.

E 133 Albastru Brilliant FCF (FD & blue No 1)

Colorant albastru, artificial, sare disodică a a [4-(N-etil-3-sulfonatobenzilamino)-fenil] a (-4-N etil-3 sulfonatobenzolamino)-ciclohexa 2,5 dienildien to-luen-2-sulfonat şi izomerii săi, coloranţi auxiliari, clorură de sodiu. Solubil în apă. Poate induce hiperactivitate, bronhoconstricţie, rash, destrucţii cromosomale, în combinaţie cu E 127 şi E 132. CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 140 Clorofiline, Verde natural C1S

Coloranţi verzi, artificiali, sărurile bazice ale clo-rofilinelor. Se obţin prin saponificarea clorofilelor de extracţie, eliminându-se grupele metil şi ester fitol sau prin tăierea parţială a ciclului ciclopentenil. Grupele acide sunt neutralizate pentru a forma sărurile de potasiu şi/sau de sodiu, clorofilina a) şi clorofilina b). CONSIDERATE INOFENSIVE.

E 142 Verde S, Verde acid briliant

Colorant verde, artificial, format în principal din sodiu N-{4-[(4-dimetilamină)fenil (2 hidroxi 3,6 de sulfo-1 -naftalenil)-metilen]-2,5-ciclohexadien-1 ili-den}-N metil-metananinium. Nu este posibilă o apreciere definitivă. Poate declanşa astm, hiperactivitate (ADHD). Este mutagen pe animale. NU SE RECOMANDĂ CONSUMUL FRECVENT.

Cititi cu atentie etichetele alimentelor pe care vreti sa le cumparati!

E 141 I Complexe de cupru ale clorofilelor l şi clorofilinelor (E 141 II)

Coloranţi verzi, artificiali, îmbogăţiţi cu cupru pentru a stabiliza culoarea. Periculoase pentru persoanele cu retentie de cupru.

E 150a Caramel simplu (Plain)

Colorant maro, natural, vegetal, obţinut prin încălzirea controlată a glucidelor alimentare (glucoza, fructoză, zaharoză, amidon).  Pentru a favoriza caramelizarea se folosesc acizi, baze, săruri cu excepţia compuşilor de amoniu şi a sulfiţilor. Se poate obţine şi din glucide provenind din porumb sau sfeclă modificate genetic (GMOs). Nu este recomandat copiilor hiperactivi. Pentru caramelul obţinut din organisme modificate genetic, nu este posibilă o apreciere definitivă. Poate declanşa hiperactivitate, încetini creşterea, distensii intestinale, hipertrofia rinichilor. Poate distruge vitamina B, afectează cromozomii. Vezi şi E 150 b, 150 c, 150 d. CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 150b Caramel de sulfit de sodiu (caustic)

Colorant maro, artificial, obţinut prin încălzirea controlată a glucidelor alimentare (monomeri şi/sau polimeri) cu sau fără acizi sau baze, în prezenţa copuşilor sulfit (acid sulfuros, sulfiţi, bisulfiţi de sodiu sau potasiu), dar în lipsa compuşilor amoniacali. Se poate obţine şi din glucide provenite din porumb sau sfeclă modificate genetic (GMOs). CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 150c Caramel amoniacal

Colorant maro, artificial, obţinut prin încălzirea controlată a glucidelor alimentare, în prezenţa compuşilor de amoniu (NH3, carbonaţi de amoniu, fosfaţi de amoniu). Se poate obţine şi din glucide provenite din porumb sau sfeclă modificate genetic (GMOs). CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 150d Caramel sulfit de amoniu

Colorant maro, artificial, obţinut prin încălzirea controlată a glucidelor alimentare, în prezenţa compuşilor sulfit şi amoniu (acid sulfuros, amoniac, carbonat de amoniu, sulfat de amoniu). Se poate obţine şi din glucide provenite din porumb sau sfeclă modificate genetic (GMOs). CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 151 Negru Brilliant BN, Negru PN

Colorant negru, azoic, artificial, sare tetrasodică a acidului [(sulfo-4fenilazo-1)-4’sulfo 7’naftilazo f] hi-droxi-1-acetil 8 naftalin disulfonic 3,5. Poate provoca alergii persoanelor sensibile, induce hiperactivitate (ADHD), urticarie, rinite. Interferează cu enzimele digestive. NU ESTE RECOMANDAT CONSUMUL.

E 153 Cărbune vegetal

Se obţine prin carbonizarea lemnului, reziduurilor de celuloză, turbă, învelişuri vegetale ş.a. la temperaturi înalte. CONSIDERAT INOFENSIV.

E 154 Brun FK

Colorant brun, azoic, artificial obţinut din amestecul a 6 componenţi mono-, di- şi triazoici. Poate provoca alergii. NU ESTE RECOMANDAT CONSUMUL.

E 155 Brun HT, BRUN CHOCOLAT HT, BROWN RS

Colorant maro, azoic, artificial, sarea diso-dică 4,4′-(2,4 dihidroxi-5-hidroximetil-1,3 fenil-endiazo)dinaftalin-1 sulfonat. Utilizat într-o gamă largă de alimente, în special în produsele de cio-colaterie, cofetărie. Poate induce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină (salicilanţi), induce sensibilitate a pielii, sindrom de hiperactivitate (ADHD), poate fi carcinogen. NU ESTE RECOMANDAT CONSUMUL.

E 160 a (II) beta-caroten, caroteni, amestec de caroteni

Colorant portocaliu natural prezent in legume si fructe colorate galben portocaliu(morcov)in ficat se transforma in vitamina A. In cazul supradozarii, pielea capata un aspect galbui, creste riscul de cancer pulmonar la fumatori, dar nu-l reduce la nefumatori. SE RECOMANDA UN CONSUM MODERAT DE BETACAROTEN NATURAL.

E 160b Annatto, bixină, norbixină

Colorant portocaliu natural, din clasa carotenoidelor, extras din pericarpul fructului Bixa orellana L. cu diferiţi solvenţi. Norbixină se obţine prin hidroliza alcalină a bixinei. Norbixină conţine produsul de hidroliză al bixinei sub formă de săruri de sodiu sau potasiu, prezente în formele cis sau trans. Se poate obţine şi din organisme modificate genetic (GMOs). Produsul poate provoca urticarie şi nu este recomandat copiilor hiperactivi. Poate destabiliza edemele angioneurotice, induce astmpersoanelor sensibile la salicilaţi (aspirine). Doza zilnică admisă 2,5 mg/Kg corp. SE RECOMANDĂ UN CONSUM MODERAT.

E 160c Extract de ardei roşu, capsantina, capsorubina

Colorant roşu-portocaliu natural, obţinut prin extracţie cu solvenţi din ardeiul roşu, Capsicumanum L. CONSIDERAT INOFENSIV.

E 160d Lycope, Rubixantina

Colorant roşu-galben din clasa carotenilor natural, obţinut prin extracţie cu solvenţi din soiuri de tomate, Lycopersicon esculentum L. Licogenul este componenta colorantă majoră însoţită şi de alţi caroteni. Licopenul are punct de topire cuprins între 173 – 175°C, fiind solubil în uleiuri şi grăsimi. Poate reduce riscul de apariţie al cancerelor. CONSIDERAT SIGUR.

E 160f Beta-apo-8′-metiletil ester ai acidului carotenoic (C30)

Coloranţi, portocalii, artificiali de sinteză, cu punct de topire între 136 – 140°C. Solubili în apă, puţin solubili în alcool etilic şi uleiuri vegetale. Nu au fost suficient cercetaţi, nefiind posibilă o apreciere definitivă. SE RECOMANDĂ UN CONSUM MODERAT.

E 161 Xantofile (vezi 161 b, 161 g)

E 161b Luteina

Colorant, galben, natural, din clasa xantofilelor, înrudite cu carotenoidele, derivaţi 3 hidroxi şi 3,3-dihidroxi ai carotenilor 0C,|3,Y precum şi a mono şi diepoxizilor acestora. în stare naturală se găsesc neoxantina şi neocromul, precum şi esterii acizilor graşi ai acestora. Xantofilele sunt reprezentate de: flavoxantina, luteina, criptoxsantina, rubixantina, co-doxantina, cantaxina, violoxantina. Luteina este un alcool carotenoidic, obţinut prin extracţie cu solvenţi din fructe, legume, lucerna, crăiţe (Tagetes erecta), gălbenele {Calendula officinalis). Principalii coloranţi din produsul comercial sunt carotenoidele din care luteina şi esterii săi cu acizii graşi reprezintă partea majoritară. NU A FOST SUFICIENT EVALUAT, NEFIIND POSIBILĂ O APRECIERE DEFINITIVĂ.

E 161g Cantaxantină, Xantofila

Colorant galben, portocaliu sau roşu artificial. Se găseşte şi în natură. Poate determina depuneri pe retină. CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 162 Roşu sfeclă, betanina

Colorant roşu, natural, din grupa betaninei. Se extrage din soiuri de sfeclă roşie (Beta vulgaris L. var. rubra) prin presare sau prin extracţie apoasă (pH = 4,5) a tăiţeilor de sfeclă roşie. Sucul obţinut se concentrează şi se usucă prin atomizare. Pigmenţii componenţi ai sucului de sfeclă roşie sunt: – betainele de culoare roşie şi – betaxantinele de culoare galbenă. Colorantul este stabil în domeniul de pH = 3,5 – 7,0.
ESTE CONSIDERAT SIGUR, dar administrat cu restricţie la copiii mici şi preşcolari!

E 163 Antocianine

Coloranţi roz până la albastru închis, reprezentând un grup mare de pigmenţi vegetali hidroso-lubili. Antocianii determină culoarea roşie, albastră sau violetă a fructelor şi legumelor. Se obţin prin extracţie cu apă acidulată, etanol, din diferite specii de fructe, legume sau alte plante alimentare. Pe lângă aceşti pigmenţi se extrag acidul tartric, zaharuri, tani-nuri, substanţe minerale. în stare naturală antocianii se găsesc sub forma derivaţilor hidroxilaţi ai glicozi-delor 2-fenil-banzopirena. Cei mai importanţi fiind: peonidina, cianidina, delfmidina, malvidina, pelargo-nidina, petunidina. ESTE CONSIDERAT SIGUR.

E 171 Dioxid de titan

Colorant alb artificial, mineral. SE VA EVITA CONSUMUL FRECVENT.

E 172 Oxizi de fier, hidroxizi de fier

Colorant galben, roşu sau negru, artificial, mineral. Se obţin prin sinteză şi pot fi: oxid de fier galben (FeO(OH) • H20); oxid de fier roşu Fe203; oxid de fier negru FeO • F203. în aceste combinaţii fierul este pro-oxidant, are o biodisponibilitate scăzută, fiind toxic in cantităţi mari. NU SE RECOMANDĂ CONSUMUL FRECVENT.

E 173 Aluminiu

Colorant argintiu, artificial, mineral. Persoanele bolnave de rinichi pot acumula aluminiul. Unele cercetări îl asociază cu boala Alzheimer şi Parkinson. Este neurotoxic, fiind asociat şi cu osteoporoza. NU SE RECOMANDA CONSUMUL FRECVENT.

E 174 Argint

Colorant şi conservant argintiu natural, mineral. Se poate acumula în organism (în special la rinichi) putând provoca intoxicaţii (argiria). CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 175 Aur

Colorant auriu natural, mineral. Poate afecta compoziţia în elemente figurate ale sângelui. CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 180 litorubina BK, Carmin 6B

Colorant roşu, azoic, artificial fiind format în principal de calciu 3-hidroxi-4-(4 metil-2 sulfonatofenilază)-2-naftalin carboxilat, coloranţi însoţitori, clorură de calciu. Poate provoca alergii, astm, hiperactivitate (ADHD). CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

SAREA IODATĂ ŞI SĂNĂTATEA…

Posted on 3 Martie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Mens sana in corpore sano, Otetul, Otetul de mere, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul | Etichete:, , , , , , |

Sănătatea ta depinde mult şi de planul tău de alimentaţie, implicit de procentul  toxinelor în organism. Haideţi să vorbim despre o substanţă pe care o îngurgităm zilnic, fără să-i acordăm o prea mare importanţă: sarea de bucătărie. 

Sarea albă extrafină îmbogăţită cu iod (în urma unei hotărâri de guvern, bineînţeles) este prezentă peste tot în viaţa noastră: de la rafturile supermarketurilor până la pachetul pe care îl pregătim copiilor noştri pentru şcoală sau grădiniţă.

Te-ai gândit vreodată să verifici ce conţine banala sare de bucătărie?
Dacă ai un calculator conectat la internet, fă acest lucru acum!
  

„Ingredientele” periculoase:

IODUL 

Efectele adverse grave:

·       agravarea hipertiroidiilor existente,

·       inducerea hipertiroidiei în rândul populaţiei cu o funcţionare normală a tiroidei,

·       creşterea volumului glandei tiroide,

·       afectarea vederii prin toxicitate directă asupra glandei tiroide,

·       creşterea ratei cancerului tiroidian,

·       creşte incidenţa bolilor alergice,

·       inclusiv şocul anafilactic la iod – boală cu potenţial mortal.

Ca şi constatare a unor medici de prestigiu din România,  (Dr.Maria Chirilă, spre exemplu), „iodarea universală a sării nu se justifică, deoarece numărul de hipotiroidii în România este mic, cifrele oficiale oscilând în jurul valorii de 12.000 cazuri.” 

Tot dumneaei avertiza încă din anul 2007, într-un interviu acordat pentru „Formula As” că „acordarea întregii populaţii a ţării a unui singur sortiment de sare (iodată), este un experiment ticălos ”.

E535 – ferocianura de sodiu şi

E536 – ferocianura de potasiu 

Sunt substanţe chimice periculoase, folosite ca antiagreganţi sau antiaglomeranţi. E536 este un aditiv interzis în Anglia, dar folosit cu mare lejeritate în România.

Ai văzut prin filme sau ai auzit de otrăvirea cu cianură? Asta înghiţi zilnic prin sare: o mică doză de otravă! Sarea astfel aditivată este de 30 de ori mai săracă în magneziu decât sarea integrală (grunjoasă).

Procentul ridicat de sodiu din sarea extrafină determină probleme cardiace. Adăugăm la lista problemelor create de folosirea inconştientă şi în exces a iodului, următoarele:

·       din cauza deficienţei de magneziu creşte incidenţa bolii cardiace ischemice;

·        prin aport de sodiu se accelerează procesele de ateroscleroză şi decompensări ale insufiecienţei cardiace

·       toxicitate indusă de ferocianura de sodiu sau potasiu.

Ce poţi face?

Renunţă acum la consumul de sare extrafină iodată, aditivată cu E-uri periculoase! Înlocuieşte-o cu sare naturală, integrală, grunjoasă, neiodată.

Nu are culoarea alb imaculat, dar este cea mai sănătoasă. Dacă ai persoane dragi de care îţi pasă, împărtăşeşte-le aceste informaţii. 

 

“După 4 ani de funcţionare a nefastei H.G. 568/2002 numărul cancerelor tiroidiene s-a dublat, iar numărul hipertiroidiilor a crescut de la 3127 la 6387″, declara profesorul dr. Pavel Chirila. 

Toate produsele alimentare procesate din Romania contin sare iodată: pâinea, paterurile, produsele de patiserie, mezelurile etc., astfel că aportul de iod in alimentatia noastra este unul mult mai mare decat ne imaginam.

Administrarea indelungata a iodului se poate asocia cu inhibarea continua a sintezei hormonale si cu aparitia guşii, cu sau fără hipotiroidie; administrarea iodului la gravide poate produce guşă sau hipotiroidie la fetuşi”.           

 Iodul din sare este instabil in mod natural asa ca se stabilizeaza prin iodura de potasiu si prin… iradiere.  Pentru ca sarea fina iodata sa nu se aglomereze la umiditate se pun antiaglomeranti ca E535 si E536.

Acestia sunt cianhidre (ferocianuri) care la temperaturi de 80-90 de grade Celsius se descompun. Este vorba, ca să fim înţeleşi, de temperatura unei ciorbe sau a unei tocăniţe când sunt pe foc la gătit. 

Împreună cu potasiul eliberat, se transformă în cianhidră de potasiu, sau altfel spus… cianură. Un component extrem de toxic, o otravă !

 


 


Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

CARNEA ŞI EFECTELE SALE ASUPRA SĂNĂTĂŢII

Posted on 2 Martie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Medicamente, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Otetul de mere, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul | Etichete:, , , , , |

 

       Daca te astepti sa citesti un articol referitor la efectele benefice ale carnii asupra organismului, e timpul sa incetezi sa te mai amagesti singur. Asta in cazul in care esti mare „carnivor” si stim cu totii ca romanii in general adora micii, sarmalutele, fripturile si gratarele si nu rateaza nicio ocazie sa isi afunde nasul intr-o farfurie plina cu piftie sau carnati. Sigur, daca e sa ne referim la anumite tipuri de carne, cum ar fi cea de peste sau chiar de curcan, lucrurile ar putea sta putin diferit. Dar acest articol vrea sa faca o trecere in revista a catorva dintre efectele daunatoare pe care consumul de carne le are asupra sanatatii.

       Statisticile vorbesc

        Daca ai deja o idee referitoare la acest subiect, se poate sa traiesti cu impresia ca acesta este unul dintre cele mai toxice si daunatoare alimente de baza. Vesti proaste, nu esti foarte departe de adevar, dar nu intentionez sa te fac sa devii vegetarian peste noapte, chiar daca preturile care au luat-o razna s-ar putea sa te forteze sa o faci.

       De fapt, nu acesta este scopul acestui articol, ci tragerea unui semnal de alarma in ceea ce priveste consumul de carne si bolile pe care aceasta le poate atrage. Atata timp cat iti mentii o atitudine de „cumpatare” pe toate liniile, inclusiv pe cea a consumului de carne, ar trebui sa poti sa tii lucrurile sub control.

       Daca e sa aruncam un ochi peste niste statistici ingrijoratoare, cele circa 17 milioane de persoane care isi pierd viata an de an ca urmare a unei boli legate de consumul de carne ar trebui sa reprezinte tot atatea motive pentru care ar trebui sa acordam o mai mare atentie acestei probleme. Pentru ca, trebuie sa recunoastem, boli cum ar fi cancerul de colon si alte tipuri de cancer legat de consumul de carne, boli cardiovasculare sau obezitatea nu sunt deloc de ignorat.

       Problema intervine atunci cand mananci in fiecare dimineata un sandwich care contine carne, fie ca e vorba de salam sau alte preparate din carne, cand iti completezi pranzul cu o bucata sau doua de friptura si cand in general carnea nu-ti este straina.

       Daca te regasesti in aceasta descriere, inseamna ca esti un consumator frecvent de carne, cel putin asta ar spune cercetatorii britanici.

       In consecinta, problemele tale de sanatate s-ar putea sa se iveasca la fel de frecvent. Fie ca e vorba de    

  • constipatie,
  • probleme hepatice cum ar fi sensibilitate hepatica marita,
  • tendinta sporita de ingrasare si
  • imunitate tot mai slabita, tradusa prin
  • raceli frecvente, de exemplu, toate sunt parte a stilului tau de viata care nu prea lasă carnea in afara regimului.

       Totusi, nu trebuie sa taiem in carne vie si sa nu ne mai atingem de carne vreodata. Ideea principala e ca acele organisme care nu sunt capabile sa proceseze mari cantitati de carne (proteina animala) sunt cele afectate de bolile enumerate mai sus si de unele boli despre care vei afla ceva mai tarziu.

       O concluzie de mijloc ar fi aceea ca atata timp cat nu consumi chiar zi de zi carne si organismul tau nu iti pune probleme in a procesa proteine de origine animala, nu ar trebui sa intampini probleme deosebite de sanatate, de timpul celor mentionate in acest articol.

       CARNEA NE IMBOLNAVESTE?

       De fapt, aceasta intrebare ar trebui sa sune mai degraba a ceva de genul „Ce boli sunt provocate de carne?”. Fara a intentiona sa te inspaimant, dar nici sa te las sa te culci comod pe o ureche, o sa iti spun doar ca in fiecare an milioane de oameni sunt diagnosticati cu diferite tipuri de cancer cauzate de consumul de carne si se inregistreaza peste 600 000 de morti cauzate de cancerul de colon.

       Daca e sa legam rezultatele cercetatorilor referitoare la consumul de carne si aparitia cancerului de rect hepatic, cancerului de colon sau a cancerului ovarian, e lesne de inteles de ce trebuie trase niste semnale de alarma.

       In plus, lista bolilor cauzate de consumul de carne poate fi din pacate largita de afectiuni cum ar fi:  

  •  
    • insuficienta cardiaca,
    • arterita obliteranta,
    • litiaza renala cu oxalati,
    • colita de putrefactie,
    • constipatie, celulita (cauzata de hormonii din carne),
    • alergii (cauzate de nitritii din carne),
    • acnee si alte tipuri de
    • tulburari hormonale.

       Infectia cu Salmonella, care este una dintre cele mai raspandite forme de infectie alimentara se trasmite cel mai adesea prin intermediul carnii de pui.

       Infectiile digestive cu bacteria E.coli pot de asemenea avea ca si cauza consumul de carne.

        Daca ne mai gandim si la milioanele de supraponderali si obezi care sunt diagnosticati in fiecare an si la afinitatea lor pentru grasimi si carne in general, nu e greu de inteles de ce e bine sa joci cartea cumpatarii cand vine vorba de consumul de carne.

       In concluzie, e bine sa acorzi intotdeauna o cantitate considerabila de atentie locurilor din care cumperi carne proaspata, necongelata, ai grija sa indeplineasca toate conditiile de pastrare, ai grija sa speli intotdeauna carnea inainte sa o gatesti, evita sa mananci friptura „in sange” sau foarte grasa si, in general, incearca sa reduci frecventa de consum si cantitatea.

       Desigur ca si carnea isi are aportul ei nutritional necesar oricarui organism, nu trebuie sa cadem in extrema cealalta, dar un plus de atentie e necesar oricand.

       Alexandra Igna

                  Articol supervizat de Dr. Serban DAMIAN, nutritionist sportiv, Centrul de nutritie Superfit

      http://www.doctor.info.ro/carnea_si_efectele_sale_asupra_sanatatii.html

Citește articolul întreg | Make a Comment ( None so far )

FRUCTE SI LEGUME DE IMPORT TRATATE CU ETILENĂ

Posted on 2 Martie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Medicamente, Mens sana in corpore sano, Suplimentele alimentare, Teflonul | Etichete:, , , , |

     Ştiaţi că mâncaţi banane şi roşii tratate cu etilenă?

      Banane, rosii, ardei mari si luciosi. De la import. Sunt in piete, in supermarketuri, mai peste tot. Ieftine si tratate cu etilena. Un hormon natural de maturare a fructelor si legumelor.

     Realitatea Tv a realizat un reportaj cu camera ascunsa la depozitul de la Buftea unde bananele sunt coapte cu etilena, mai mult sau mai putin, in functie de cum le merg vanzarile.

     Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara e senin. Procedura e folosita pentru fructe si legume aduse de peste hotare. Nu au cum sa reziste altfel. Atat doar ca poate ar trebui sa si scrie pe ele ca sunt(em) tratati cu etilena. De aia zic, mancati romaneste!

     Exista 7 grade de maturare a bananelor. In functie de cat sunt de coapte, bananele primesc aceste numere. In primul stadiu bananele au o culoare verde inchis. In stadiul 7, pe coaja bananei incep sa apara mici pete maronii.

      In functie de cum le merg vanzarile, magazinele comanda de la importatori banane mai coapte sau mai putin coapte. Ce se stie mai putin este ca fructele in general sunt culese cand sunt verzi, iar coacerea lor nu este una naturala.

     Depozitul din Buftea este inchis in weekend. Aflam, insa, detalii despre ingenioasa metoda chiar de la portar. Procesul se desfasoara in incaperi intunecate si etanse. In instalatiile artificiale de copt banane, etilena este dozata computerizat si pompata din butelii. Paznicul spune ca procesul de maturare dureaza numai trei zile.

     Ministrul Agriculturii da asigurari ca nu e niciun pericol pentru cei care consuma banane. Procedura de tratament cu etilena este folosita pentru diferite fructe si legume care sunt aduse din tari indepartate. Totusi produsele care sunt supuse tratamentelor ar trebui etichetate.

     “Nu stiam de depozitul de la Buftea, dar de procedura stiam. E o procedura care se foloseste si la rosii si la alte legume. E folosit si la rosii si la alte fructe, depinde de perioada recoltare. Trebuie vazute procedurile cum se fac. Nu e vorba de o procedura, e vorba de a mări coacerea sau aspectul cum e la rosii. In nici un caz cele care se produc in Romania, cu mici exceptii la rosii, nu sunt expuse acestui procedeu, toate se coc natural.

     La banane, ele se aduc de la distante mari şi nu pot fi transportate la maturitate. Orice tratament care se face asupra produselor agro-alimentare trebuie evidentiat. Ar fi bine ca cei care vin in piata cu banane sa spuna si procedura de depozitare. Nu e vorba de gazare, e vorba de tratament cu etilena. Nu e niciun pericol pentru populatie”, a declarat Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii, la Realitatea Tv.

     Coacerea bananelor a devenit o afacere si pentru ca, statistic vorbind, un român mănâncă 3 kilograme de banane pe an.

     http://www.ziuaonline.ro/societate/sanatate/stiati-ca-mancati-banane-si-rosii-tratate-cu-etilena.html

 


     Incredibil: Bananele sunt coapte artificial în depozitele din Buftea      

     Doar trei zile. De atât este nevoie pentru a transforma cele mai crude banane într-o marfă numai bună de vândut. Minunea se petrece în camerele de „gazare” ale depozitului din Buftea, unde bananele sunt „gazate cu etilenă”, un hormon vegetal de maturare a fructelor.

    Vânzătorii ştiu şi ei cum sunt coapte artificial bananele la noi în ţară. Ministrul Agriculturii dă asigurări că nu e niciun pericol pentru populaţie.

 VEZI VIDEO:
Bananele sunt coapte cu ajutorul unui hormon vegetal

     2011-02-27 13:30:55

     Există 7 grade de maturare a bananelor. În funcţie de cât sunt de coapte, bananele primesc aceste numere. În primul stadiu bananele au o culoare verde închis.

     În stadiul 7, pe coaja bananei încep să apară mici pete maronii. În functie de cum le merg vânzările, magazinele comandă de la importatori banane mai coapte sau mai puţin coapte.

     Ce se ştie mai puţin este că fructele în general sunt culese când sunt verzi, iar coacerea lor nu este una naturala.

     Dacă aţi auzit ca România este exportator de banane, ei bine, să ştiţi ca este şi locul unde se coc bananele. În aşa numitele „camere de gazare cu etilenă”. Etilena e un hormon vegetal de maturare a fructelor. (N.B.?!?! vezi *)

     Reporterii Realitatea Tv au realizat un material cu camera ascunsă.

     De ciudata metodă de coacere ştiu toţi vânzătorii de fructe din pieţele Capitalei. Şi cei din piaţa Trapezului sunt la zi cu noutăţile.

     „E ceva ca o baracă, o cameră şi au temperaturi de le aduce le gazează”, spune un vânzător.

     Aflăm de o altă metodă de coacere artificială a bananelor de la vâzătorii din piaţa Titan.

    „Ele vin şi până să le bage la vânzare le dă cu un spray ca un gaz. E un spray care le ţine verzi şi un spray care le pune la copt. Aşa e metoda lor”, a povestit un alt vânzător.

     Depozitul din Buftea este închis în weekend. Aflăm, însă, detalii despre ingenioasa metodă chiar de la portar. Procesul se desfăşoară în încăperi întunecate şi etanşe. În instalaţiile artificiale de copt banane, etilena este dozată computerizat şi pompată din butelii. Paznicul spune că procesul de maturare durează numai trei zile.

     „Eu l-am văzut, da. Sunt nişte camere mari. Le bagă acolo, închide uşile, are o prelată pe care o trage peste ele şi sunt nişte aparate care le gazează. În vreo trei- patru zile se fac. De când le bagă acolo, în trei- patru zile începe să le livreze”, a declarat un paznic.

     Ministrul agriculturii dă asigurări că nu e niciun pericol pentru cei care consumă banane. Procedura de tratament cu etilenă este folosită pentru diferite fructe şi legume care sunt aduse din ţări îndepărtate. Totuşi produsele care sunt supuse tratamentelor ar trebui etichetate.

     „Nu ştiam de depozitul de la Buftea, dar de procedură ştiam. E o procedură care se foloseşte şi la rosii şi la alte legume. E folosit şi la roşii şi la alte fructe depinde de perioada recoltare. Trebuie văzut procedurile cum se fac. Nu e vorba de o procedură, e vorba de a mării coacerea sau aspectul cum e la roşii. În nici un caz cele care se produc în România, cu mici excepţii la roşii, nu sunt expuse acestui procedeu, toate se coc natural. La banane ele se aduc de la distanţe mari nu pot fi transportate la maturitate. Orice tratament care se face asupra produselor agro-alimentare trebuie evidenţiat. Ar fi bine ca cei care vin în piaţa cu banane să spună şi procedură de depozitare. Nu e vorba de gazare, e vorba de tratament cu etilenă. Nu e niciun pericol pentru populaţie”, a declarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, la Realitatea Tv.

     Etilena este un hormon natural care determină coacerea fructelor. Dacă în natură, fructele îşi produc singure etilena, în camerele artificiale de maturare ea este administrată din butelii.

Coacerea bananelor a devenit o afacere şi pentru că, statistic vorbind, un român mănâncă 3 kilograme de banane pe an.

* (N.B. Ce este Etena (Etilena): 

Etena (Etilena) este prima hidrocarbură din seria hidrocarburilor aciclice nesaturate….

Preparare. Dintre metodele de preparare a etenei, cele mai importante sunt:

1. Destinderea alcoolului etilic în prezenţa acidului sulfuric (catalizator):

a)     CH3 ¾ CH2 ¾ O H + HO  ¾ SO3H®CH3 ¾ CH2 ¾ SO3H + H2O

             alcool etilic               acid sulfuric             sulfat acid de etil

b)     CH3 ¾ CH2 ¾ O ¾ SO3H®CH2 = CH2 + H2SO4     Etilena

      Această reacţie se efectuează, de obicei, prin încălzirea alcoolului în prezenţa substanţelor deshidratate, cum este acidul sulfuric concentrat sau anhidrida fosforică, la temperatura de 100-200oC.


 


Citește articolul întreg | Make a Comment ( 2 so far )

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...