Otetul

SEMINŢELE, mici uzine de sănătate

Posted on 13 noiembrie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Fructe si legume tratate cu etilena, Fructele, Mancarea tip fast-food, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Otetul de mere, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul | Etichete:, |

 Seminţele, aceste mici uzine de sănătate 

     Pe vremuri, ţăranii le considerau păstrătoarele vieţii, adevăr demonstrat şi de medicina modernă care a descoperit că, înainte să se transforme în plante verzi, seminţele conţin energii uriaşe şi substanţe benefice pentru organism. Terapia cu seminţe nu presupune consumul exclusiv al seminţelor, ci în combinaţie cu un regim sănătos bazat pe legume şi fructe.

     Pentru a fi eficiente terapeutic, seminţele se mănîncă neprăjite, deoarece prin preparare termică, cea mai mare parte a proprietăţilor lor vindecătoare este distrusă.

     Din seminţe se pot prepara şi remedii sub formă de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii.

     Mai trebuie ştiut că seminţele, deşi par uscate şi moarte, sînt organisme vii, bogate în nutrienţi. De aceea, consumul seminţelor între mese, în locul gustărilor, pe lîngă rolul extrem de benefic, şi satură. Nu întîmplător terapia cu seminţe este inclusă în regimurile dietetice.

Seminţe de dovleac pentru inimă

    

     Dietologii din Japonia pun seminţele de dovleac (bostan) pe primul loc în tabelul produselor alimentare, deoarece ele conţin 36-52% grăsimi, vitamine, microelemente şi, mai ales, zinc.

     Sînt recomandate în lupta cu prostatita, constipaţia şi balonarea.

    Diuretice, întăresc muşchiul cardiac şi rinichii, ajută la creşterea părului, elimină metalele grele din organism.

     Pentru tratarea acestor afecţiuni, se prepară laptele de bostan dintr-un pahar de seminţe pisate într-un vas de lut şi trei pahare de apă clocotită. Se strecoară, se stoarce bine terciul şi se bea lichidul obţinut de trei ori pe zi, cîte 1/2 de pahar, înainte de masă.

     În caz de limbrici (viermi intestinali), se prepară un amestec din 30 g de seminţe crude de bostan, cu pieliţă verde, 50-60 ml de apă şi o linguriţă de miere de albine. Se ia pe nemîncate, cîte o linguriţă, timp de o oră, pînă se epuizează toată doza, apoi se face o clismă.

     În cosmetică, seminţele de dovleac împrospătează tenul. Seminţele crude se pisează bine, se amestecă cu apă clocotită (1:10) şi se fierb pînă se obţine o pastă omogenă care se aplica pe faţă pentru 15-20 minute.

    

     Specialiştii în medicină naturistă încurajează consumul seminţelor de dovleac, care desfundă vasele de sînge, reglează colesterolul şi stimulează activitatea rinichilor, dar au şi rol adjuvant în cancer, leucemie, scleroză sau diverse boli greu vindecabile.

     Se mai recomandă în alimentaţia persoanelor cu boli hepatice, cardiovasculare, femeilor însărcinate şi copiilor.

 Susanul previne osteoporoza

 

     Seminţele de susan conţin vitaminele A, B, C, E. Pentru întărirea şi curăţirea organismului, se consumă cîte 15-20 g de pulbere preparată din seminţe, cu puţină apă, de trei ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de masă.

     Arsurile se tratează cu un terci din seminţe de susan rîşnite şi apă. Se schimbă pansamentele de 2-3 ori pe zi, pînă la vindecare.

     Susanul poate înlocui sarea. Se amestecă 5 linguri de seminţe de susan, cu 3 linguri seminţe de in şi o lingură de sare de mare, prăjită în prealabil într-o tigaie uscată. Amestecul se păstrează într-un borcan închis bine.

     Seminţele de susan conţin şi proteine, cu 50% mai mult decît se află în carne. Sînt foarte bogate în calciu şi înlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza.

     Au si o mare valoare energetică, aduc un aport însemnat în afecţiunile de nutriţie, sînt laxative, emoliente, antitumorale şi ajută la detoxifierea ficatului şi a rinichilor, întăresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea şi sînt afrodisiace.

     Seminţele de susan sînt o sursă bună de seleniu, magneziu şi fosfor, avînd un conţinut scăzut de colesterol şi sodiu.

Seminţe de mărar pentru glaucom

 

     Pentru hipertensiune şi insuficienţă coronariană cronică, se opăresc în 500 ml apă clocotită 2 linguri de seminţe de mărar pisate şi se infuzează într-un termos timp de o oră. Se strecoară şi se beau cîte 100 ml lichid cu 30 minute înainte de masă, de 3-4 ori pe zi. Leacul este bun şi pentru artroză şi îmbunătăţirea digestiei.

     În caz de insomnie, 5 linguri de seminţe de mărar pisate se amestecă cu 500 ml vin roşu tare, se pun pe foc mic 10 minute, se infuzează o oră şi se strecoară. Se beau cîte 1-2 linguri, cu 30 minute înainte de culcare.

     Glaucom: peste o linguriţă seminţe de mărar rîşnite, se toarnă 250 ml apă clocotită, se ţine la infuzat o oră. Se consumă cîte 50 ml, de patru ori pe zi, înainte de masă, timp de 21 de zile. După o pauză de 10 zile, tratamentul se repetă.

     În caz de bronşită şi răceală, se recomandă să se mănînce zilnic cîte o linguriţă de pulbere din seminţe de mărar amestecată în ceai sau apă caldă. Le puteţi amesteca şi cu cartofi fierţi sau le puteţi presăra pe o felie de pîine.

     Ceaiul din seminţe de mărar rezolvă şi incontinenţa urinară. Pulberea şi tinctura extrasă din seminţele de mărar sînt un stimulent şi un reglator hormonal foarte puternic.

     Din seminţele de mărar se obţine un ulei cu care se masează sînii, pentru a deveni mai mari şi mai fermi.

Expectorant din seminţe de in

 

     Seminţele de in sînt folosite la combaterea constipaţiei şi a inflamaţiilor tubului digestiv şi căilor urinare.

     Extern, făina din seminţe de in are proprietăţi antiseptice şi calmante. Cataplasma din făină de in şi muşeţel (părţi egale) ajută la maturarea abceselor şi furunculelor, iar în amestec cu mierea ajută la vindecarea rănilor.

     Pentru conjuctivită: o linguriţă de seminţe de in se infuzează 15 minute în 50 ml apă clocotită. Apoi se pisează pînă ce apare un mucilagiu. Se strecoară şi se foloseşte pentru spălarea ochilor, de 2-3 ori pe zi. Urciorul trece dacă se încălzesc pe o tigaie uscată seminţe de in, se leagă într-o batistă şi se aplică pe locul bolnav pentru 5-7 minute.

     Un expectorant bun se obţine din 1/2 linguriţă de seminţe de in rîşnite, care se agită 15 minute, în 150 ml apă. Se strecoară şi se beau cîte 2 linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea bronşitei.

     Extractul din seminţe de in este utilizat în inflamaţiile şi hipertrofia prostatei.

     Scade senzaţia imperioasă de a urina şi cantitatea de urină acumulată în vezică.

     Un alt avantaj constă în faptul că împiedică creşterea celulelor prostatei, contribu-ind la vindecarea cancerului de colon şi a prostatei, la tratamentul arterosclerozei, împiedicînd formarea cheagurilor de sînge.

“Bomboanele agricole” combat nicotina

 

     Semintele de floarea soarelui sînt un remediu de bază în combaterea bolilor de rinichi, de bilă şi circulatorii. De asemenea, se folosesc în cure pentru tratarea sterilităţii şi impotenţei vasculare şi hormonale.

     Uleiul obţinut prin presare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea afecţiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii ale căilor superioare.

     Se ia o gură de ulei în fiecare dimineaţă, pe nemîncate şi se suge vreme de 10 minute, apoi, lichidul plin de microbi, se scuipă şi se clăteşte gura insistent.

     Seminţele de floarea-soarelui conţin o cantitate substanţială de acid linoleic, care reduce depozitele de colesterol din pereţii arterelor. Sînt bogate în vitamina E, un antioxidant care previne apariţia bolilor de inimă.

     Sînt recomandate mai ales femeilor gravide şi copiilor, pentru conţinutul ridicat de vitamine B.

     Seminţele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotină, iar infuziile fortifică vasele de sînge şi nervii, amortizînd impactul renunţării la tutun.

Seminţele care înlocuiesc insulina 
    

     Schinduful este o plantă ierboasă ale cărei seminţe tratează diabetul de tip insulinodependent. Se face o cură de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se beau cîte 2-3 căni pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant puternic în timp, care va necesita reducerea gradată a dozelor de insulină.

    

     Pentru valori crescute ale colesterolului, se ia cîte o linguriţă de pulbere de patru ori pe zi, înaintea meselor principale. Intervine în metabolismul lipidelor, reducînd aşa-numitul colesterol rău, protejînd sistemul cardiovascular de apariţia ischemiei cardiace. Seminţele sporesc secreţia lactată şi îmbunătăţesc starea de sănătate a mamei.

     Două linguriţe de pulbere amestecată cu miere, luate cu o oră înainte de masă, vindecă anorexia.

     Infuzia de schinduf e de ajutor femeilor aflate la menopauză, prevenind eliminările masive de calciu şi ajutînd la păstrarea forţei musculare.

     Mai vindecă şi sterilitatea, dar are şi efecte antiinflamatoare asupra intestinului.

     Cataplasma cu seminţe de schinduf ajută la terapia ulcerelor varicoase, eczemelor cu mîncărimi.

     În cosmetică, întăreşte unghiile şi părul, iar pe femeile prea slabe le ajută să-şi rotunjească formele, fără a creşte ţesutul adipos.

Sîmburii de struguri

    

     Se consideră că seminţele de struguri sînt nişte antioxidanţi foarte puternici, cu rol în combaterea cancerului. Sînt bune remedii împotriva artritelor, alergiilor, problemelor de circulaţie, diabetului şi a problemelor de vedere.

     Chimen, coriandru şi mac

 

     Celebru pentru combaterea gazelor la stomac şi a aerofagiei, chimenul se prepară în felul următor: se opăreşte o linguriţă de seminţe cu o cană de apă, se lasă să se infuzeze 10 minute, apoi se bea cîte o ceaşcă după fiecare masă.

     Datorită principiilor sale active, chimenul ajută în tratarea enterocolitelor, măreşte diureza şi lactaţia mamelor care alaptează, stimulează pofta de mîncare şi este vermifug.

     Seminţele se folosesc şi la conservarea murăturilor, pentru a-i da pîinii o aromă deosebită, în brînză, iaurt.

     În India se foloseşte chimenul alb, care are un cu totul alt gust şi aromă, cu el se condimentează mîncărurile cu orez şi legume.

     Infuzia cu seminţe de chimen este recomandată în guturai.

     Seminţele de coriandru, preparate sub formă de decoct reduc colesterolul rău. Sunt un bun diuretic şi stimulează acţiunea rinichilor.

      Siropul din seminţe de mac tratează răceala, iar infuzia calmează durerile de dinţi şi urechi. Seminţele de mac mai au şi efect sedativ.

 

    

Alte seminţe de leac

     – seminţele de pătrunjel vindecă insuficienţa cardiacă. Macerate în ţuică, ajută la dispariţia petelor de pe piele;

     – seminţele de arţar sînt recomandate în caz de colecistită. În timp, dispar durerile în zona ficatului, creşte pofta de mîncare;

     – seminţe de fenicul: bronşită cronică cu tuse;


    

- pentru tratarea lipsei de iod, se mestecă 8 seminţe de măr, care asigură doza zilnică de iod. Atenţie, seminţele conţin şi o cantitate mică de cianură!
    

- seminţele de muştar sînt bune contra durerilor de dinţi, dacă se mestecă pe partea unde se află dintele bolnav;


    

- pentru potenţă, prostată şi pietre biliare mici: se amestecă 3 linguri seminţe de pepene galben, 3 linguri seminţe de dovleac şi 5 linguri miere de albine;


    

- seminţele de pepene roşu pisate, amestecate cu ulei de măsline, elimină pietrele de la rinchi. Cu trei linguri de lapte, vindecă hemoragiile uterine;


     – seminţele de ridiche neagră sînt bune la vindecarea rănilor, escarelor şi ulcerului varicos;

     – seminţele de morcov ajută la eliminarea pietrelor de la rinichi şi fiere;


     – durerile în gît provocate de răceală se ameliorează cu 1/4 de pahar de seminţe de rodii fierte în 250 ml apă. Se bea lichidul fierbinte;

     – pentru îndepărtarea mirosului de peşte, se fierb seminţe de anason. Decoctul din seminţe de anason este foarte bun în astm bronşic;


     – seminţele de muştar negru dau mîncărurilor cu legume un gust puţin iute şi normalizează activitatea hormonală;
    

- seminţele de ardei iute în apă fiartă şi miere sînt bune contra durerilor de gît;


     – decoctul din seminţe de gutui se foloseşte intern în cazul bronşitelor, al tusei cu sînge, al hemoragiilor uterine şi extern, sub formă de comprese ca mijloc antiinflamator în afecţiunile ochilor, în arsuri, iritaţii ale pielii şi în anghine (gargară);

     – în caz de artroză, se recomandă comprese calde din decoct de seminţe de brînduşă de toamnă;


     – mîncaţi în fiecare dimineaţă o mînă de seminţe de susan negru foarte bogate în calciu;
    

- uleiul obţinut din seminţe de urzică mare este cel mai bun remediu în otrăvirile cu ciuperci;
    

- cîteva seminţe de salvie puse în apa pentru baia picioarelor duc la diminuarea transpiraţiei şi a mirosului neplăcut;

     – seminţele de frasin au proprietăţi afrodisiace.


Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

Cât sunt de nocive antiperspirantele

Posted on 7 iunie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Otetul, Otetul de mere, Produse cosmetice, Radiatii, Teflonul |

Cât sunt de nocive antiperspirantele.

Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

Lista telefoanelor care emit cele mai mari şi cele mai mici cantităţi de radiaţii

Posted on 3 iunie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Fructe si legume tratate cu etilena, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Otetul de mere, Radiatii, Sfaturi de sanatate, Teflonul |

Lista telefoanelor care emit cele mai mari şi cele mai mici cantităţi de radiaţii.

Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

7 sfaturi ca să nu faci cancer de la mobil

Posted on 3 iunie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Fructe si legume tratate cu etilena, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Radiatii, Sanatate, Teflonul |

7 sfaturi ca să nu faci cancer de la mobil.

Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

Cum ne protejăm într-o lume a radiaţiilor?

Posted on 3 iunie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Fructe si legume tratate cu etilena, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Radiatii, Sanatate, Teflonul |

Cum ne protejăm într-o lume a radiaţiilor?.

Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

Aluminiul, criminalul tăcut din viaţa noastră !

Posted on 16 martie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Fructe si legume tratate cu etilena, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Medicamente, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Otetul de mere, Produse cosmetice, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul |

Aluminiul, criminalul tăcut din viaţa noastră !

 

       Prezent în alimente, aer si apă, aluminiul este un element chimic neurotoxic, responsabil de apariţia demenţei Alzheimer

 

• Prima masură: aruncaţi vasele din aluminiu!

 

       La nivel european, s-a dat alarma cu privire la prezenta in exces a aluminiului in alimentatie. Acest element e peste tot, in aer, apa, sol, si, in anumite cantitati, nu este daunator organismului.

 

       Dar, in ultima vreme, produsele pe care le consumam, de la alimente, la medicamente, apa si chiar obiectele inconjuratoare, ne pun in contact cu o supradoza din acest metal toxic.

 

      Efectele sunt dintre cele mai devastatoare: boli ale sistemului nervos, printre care si Alzheimer. Sursele de aluminiu din mediul inconjurator si produsele pe care trebuie sa le indepartati din viata dumneavoastra sunt detaliate in cele ce urmeaza.

 

       Avertisment ignorat

 

       Aluminiul este un metal omniprezent pe Terra, e folosit si in industria alimentara, ca aditiv, in medicamente (antiacizii, acidul acetilsalicilic tamponat), in produsele de larg consum, exista in aer si in apa. Este inevitabil.

 

       Dar, in ultima vreme, specialistii au constatat o concentratie crescuta de aluminiu in organismul oamenilor, mai ales al copiilor, intoxicarea putand ajunge saptamanal la 2-3 miligrame de aluminiu pe kilogram, in conditiile in care cantitatea tolerabila este de cel mult un miligram. In timp, expunerea la aluminiu duce inevitabil la dementa !!!

 

       Alerta la aluminiu s-a dat inca din secolul trecut, dar oamenii au ignorat avertismentele. Pana in 1940, cand o renumita doctorita a descris cazul catelusului ei care fusese pe moarte si nici un veterinar nu reusise sa-i afle diagnosticul.

 

       Ea obisnuia sa-i pregateasca mancarea in cele mai bune tigai de aluminiu, insa cainele a inceput sa vomite dupa mese si dupa o luna era atat de slabit ca nu se mai putea tine pe picioare. Stapana a schimbat tigaia cu una emailata, constatand imediat imbunatatirea sanatatii cainelui, pana cand acesta s-a refacut total.

 

       Desi pare greu de crezut, aluminiul e responsabil de multe dereglari si in organismul oamenilor, cea mai cumplita fiind dementa, afectiune de care sufera milioane de persoane in lume.

 

       Beti apa de izvor!

 

       Apa noastra cea de toate zilele e plina de aluminiu. Cea mai mare parte a uzinelor de tratare a apei de suprafata utilizeaza sulfat de aluminiu pentru a elimina microorganismele nocive si alte particule pe care le contin si care pot fi usor distruse prin sedimentare si filtrare.

 

       Pentru ca sulfatul de aluminiu este eliminat in mare parte printr-un stadiu mai avansat al procedeului, concentratia de aluminiu a apei tratate este mai ridicata decat in cea netratata.

 

       Aportul zilnic de aluminiu din apa potabila poate varia mult in functie de regiune si de rauri care sunt mai bogate sau mai sarace in aluminiu.

 

       Se crede in general ca aluminiul de origine naturala, provenit din apa netratata, se afla intr-o forma care nu este usor asimilata de organism si nu provoaca efecte negative asupra sanatatii. Dar apa tratata contine aluminiu usor asimilabil, de aceea – atentie! – apa poate fi o sursa mai importanta de aluminiu decat hrana. 

 

       Cantitatea de aluminiu din apa imbuteliata si cea de la robinet variaza si ea, dupa cum producatorii utilizeaza apa de la robinet cu sau fara tratamente suplimentare.

 

       Cel mai bine e sa citim cu atentie eticheta sticlei de apa minerala sau plata si sa o alegem pe cea care contine cel mai putin aluminiu. Riscul de aparitie a bolii Alzheimer e de 7-8 ori mai mare la persoanele care consuma ape bogate in aluminiu monomeric.

 

       Continut in medicamente

 

       Aportul de aluminiu care provine din aerul nepoluat se ridica la cel putin patru micrograme pe zi. Dar unde mai exista aer nepoluat? In zonele industriale, unde nivelul aluminiului din aer este mult mai ridicat, cantitatea poate creste la mai mult de 100 micrograme pe zi. La serviciu, muncitorii pot respira 3,5 pana la 7 miligrame de aluminiu pe zi.

 

       In afara de aer si apa, oamenii absorb aluminiu si inca in doza maxima si din medicamente. E vorba de cele care nu sunt prescrise de medici si care se vand la cerere in farmacii, ca antiacizii, acidul acetilsalicilic tamponat si unele vitamine pentru copii.

 

       Organizatia Mondiala a Sanatatii a estimat ca aportul celor care consuma regulat acest tip de medicamente pe baza de aluminiu poate creste pana la cinci grame pe zi. Toti acesti factori care contin metalul toxic au efecte diferite asupra organismului in functie de varsta si grad de sanatate.

 

       Dar cele mai puternice surse de expunere la aluminiu raman ambalajele: cutii, caserole, foliile care au la baza acest metal. Un studiu recent publicat de o revista medicala din Australia a aratat ca doza de aluminiu care se gaseste in cutiile metalice de bauturi si sucuri o depaseste cu 5% pe cea din ambalajele din sticla.

 

       Aluminiul n-are ce căuta în bucătărie!

 

       Anul trecut, medicii români au determinat cantitatea de metale toxice din firele de par recoltate de la 1.000 de persoane. Rezultatele cercetarii i-au uimit: peste 30% dintre pacienti au aluminiu in corp.

 

       Efectele imediate sunt urmatoarele: omul are dureri de cap, se baloneaza, i se usuca pielea si isi pierde pofta de mancare.

 

       Pacientii care sufera de afectiuni renale si primesc tratamente de dializa regulat, se expun la niveluri crescute de aluminiu in lichidele pentru dializa.

 

       Studiile au aratat ca aluminiul ajunge in organism si din cereale, prajituri, biscuiti, paste, legume (ciuperci, spanac, ridichi, laptuci), dar si din ceaiuri sau bauturi care contin aditivi alimentari cu aluminiu, cum ar fi cacao. 

 

       Cantitatea de aluminiu creste peste cota admisa si atunci cand pestele si carnea sunt gatite in oale din aluminiu sau sunt impachetate in folie de aluminiu (staniol, supus la temperaturi mari in cuptor). 

 

       Toti suntem expusi mai mult sau mai putin riscului de a absorbi aluminiu, daca nu in bucataria proprie, atunci cand bem o cafea in oras, preparata cu apa contaminata sau in ibrice de aluminiu.

 

       Un pericol pentru sanatate il reprezinta si radiatoarele confectionate din aluminiu care sunt responsabile pentru simptome ca: ameteala, tulburari de vedere si chiar inceputul unor paralizii.

 

       Efecte nefaste

 

       Persoanele supraexpuse la aluminiu pot sa prezinte encefalopatie, o forma de dementa caracterizata de convulsii, tremuraturi, psihoza si diferite schimbari la nivelul vorbirii si al comportamentului.

 

       Encefalopatia, ca efect al expunerii la aluminiu in exces, se intalneste mai ales la bolnavii care fac dializa. Absorbtia mare de aluminiu poate provoca anemie, osteomalacie (oasele moi sau sfaramicioase, din cauza tulburarilor profunde in metabolismul fosforului si al calciului din masa osoasa), infarcte

 

       Aluminiul este asociat si altor boli serioase care afecteaza sistemul nervos, precum maladiile Lou Gehrig si Parkinson. Dar cele mai de temut sunt dementa presenila, tulburarile mentale, imbatranirea precoce si Alzheimer. Desi industria farmaceutica a mediatizat exagerat progresul inregistrat in prevenirea si tratarea acestei boli, in realitate progresul este nesemnificativ.  

 

       Primele simptome care se recunosc la aceasta boala şi care indica inceputul unei deteriorari mintale progresive, sunt pierderile de memorie, dezorientarea si depresia. Celulele creierului pacientilor suferinzi de aceasta boala pot contine de 10 pana la 30 de ori mai mult aluminiu decat media.

 

       Ce obiecte trebuie aruncate?

 

       Toxicitatea acestui metal a fost descrisa in „Sciences et Vie”, unde s-a aratat ca efecte secundare ale aluminiului apar chiar si cand este consumat in cantitati mici.

 

       Un alt caz de intoxicatie cu aluminiu este tratat intr-o revista medicala americana ca o tumoare a esofagului care s-a retras cand bolnavul a incetat sa mai foloseasca vase de aluminiu. Ce putem face noi pentru a sta cat mai departe de aluminiu?

 

       In primul rand trebuie sa scapam de toate ustensilele, tacamurile si recipientele de aluminiu din bucatarie, sa consumam apa imbuteliata cu continut scazut din acest metal, sa renuntam definitiv la ambalarea alimentelor in staniol si folii de aluminiu, sa evitam aspirina pe cat posibil, sa nu mai cumparam conserve, bere si racoritoare la cutie, sa refuzam mancarea la caserole tapate cu aluminiu. 

 

       Pare imposibil, dar veti vedea ca aceleasi alimente exista si in ambalaje de sticla sau carton. Cat despre celelalte obiecte care ne inconjoara, eliminati-le pe cele inutile. De termopane si usi de aluminiu n-aveti cum scapa.

 

       Aluminiul din deodorante

 

       Ambalajele produselor cosmetice (sprayuri, cutii de crema, vopsea) au aluminiu din belsug. Aluminiul continut in deodorante (20% clorura de aluminiu) patrunde mai usor prin piele decat pe cale digestiva. In plus, inhalarea de aluminiu fin divizat si de pulbere de oxid de aluminiu a fost identificata drept cauza a fibromului pulmonar si a lezarii plamanilor.

 

       Antiperspirantele contin si ele saruri de aluminiu si zirconiu, care inhiba activitatea glandelor sudoripare, prin blocarea si inchiderea porilor.

 

       Un studiu efectuat la Universitatea Reading (Marea Britanie) acuza antiperspirantele si deodorantele ca pot favoriza aparitia tumorilor mamare, cauzate de absorbtia prin piele a unei cantitati de aluminiu.

 

       Asimilarea pe termen indelungat a unor concentratii importante de aluminiu prin deodorante si antiperspirante poate conduce la serioase probleme de sanatate.

 

       Persoanele cu asa zisa „aluminofobie” pot folosi antiperspirantele sau deodorantele fara aluminiu, disponibile in farmacii.

 

       Un element vechi de 180 de ani

 

       Aluminiul a fost descoperit de catre Friedrich Wöhler in anul 1827. Este cel mai raspandit metal din natura. Nu se afla in stare libera, deoarece este reactiv, dar se gaseste in minereurile de bauxita, silicatii sau oxizii sai: corindon (incolor), safir, rubin, smarald, smirghel.

 

       Este foarte folosit in industrie datorita rezistentei sale la oxidare, proprietatilor mecanice bune si densitatii sale mici. Aluminiul este folosit in industria aerospatiala, in constructii, acolo unde este necesar un material usor si rezistent. Are bune proprietati electrice.

 

       E-ul criminal

 

       In Uniunea Europeana, aluminiul este intalnit sub denumirea de E 173, responsabil de aparitia unor boli ca Alzheimer si Parkinson, osteoporoza, boli cardiovasculare.

 

       Fiind neurotoxic, Comisia Europeana dezbate posibilitatea de a fi retras din alimentatie, mai ales a copiilor.    

 

       E 173 este un colorant intalnit mai ales in produse bazate pe cereale ca painea, prajiturile si biscuitii.

 

       Sursa: http://www.urbaniulian.ro/2008/09/16/aluminiul-criminalul-tacut-din-viata-noastra 

Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

“BIBLIA ALIMENTARĂ”

Posted on 12 martie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Medicamente, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul | Etichete:, , , , , , |

“Biblia alimentară”

Lista E-urilor – aditivi alimentari nocivi, selecţii din cartea ”Biblia alimentară’‘a prof.dr.Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetări Alimentare din România:

Citiţi cu atenţie etichetele alimentelor pe care vreţi să le cumpăraţi!

E 100 Curcumina

Colorant galben, natural, obţinut din rizomul plantei Curcuma longa, termeric, sub formă de pulbere galben-oranj. Punct de topire 179 – 183°C, insolubilă în apă, solubilă în alcool etilic. Pulberea de curcumina conţine trei tipuri de compuşi chimici, curcumina I, curcumina II şi curcumina III aflate în proporţiile 77/17/3.

Curcumina diminuează activitatea microzomică, scade colesterolul seric, încetineşte metabolismul acidului arahidonic a ciclooxigenazelor şi lipoxigenazelor, inhibă producţia de citokine a monocitelor sanguine şi macrofagelor alveolare.

În cantităţi mari, favorizează secreţia biliară şi este hepatoprotector dar poate exercita toxicitate celulară prin stimularea formării radicalilor liberi (ROS). Uneori poate provoca alergii, în special persoanelor sensibile la salicilaţi (aspirine). Poate avea efect benefic asupra glicemiei diabeticilor.

Experienţe pe animale constând în administrare orală de curcumina au evidenţiat un efect anticancerigen şi de protecţie faţă de acţiunea procancerigenă a benzopirenului şi metil-nitrozo-guanidinei. Nu s-au pus în evidenţă efecte mutagene ale curcuminei.

Curcumina poate fi obţinută şi artificial, prin sinteză chimică.

Este utilizată pentru colorarea unor alimente: margarină, gemuri, jeleuri, alimente hipocalorice, cârnaţi, pateuri, supe, fulgi de cartofi ş.a. CONSIDERAT INOFENSIV.

E 101 (I) Riboflavina (Lactoflavina, vit. B2)

Colorant galben, natural, obţinut din drojdii, germeni de grâu, ficat, ouă, dar şi artificial prin sinteză chimică. In stare pură, este o pudră galben-oranj, solubilă în alcool etilic, dar insolubilă în ulei.

Doza optimă zilnică de Vitamina B2 este de 2 – 5 miligrame.

Vitamina B2 este constituent a două coenzime implicate în metabolismul glucidelor, grăsimilor, proteinelor pentru producerea de energie, fiind esenţială în creştere şi repararea ţesuturilor organismului. Se descompune la 280°C. CONSIDERAT INOFENSIV.

E 101 (II) Riboflavina-S’-Fosfat

Colorant, sare monosodică a 5′-monofosfat esterului de riboflavina, obţinut artificial prin sinteză chimică. Riboflavina 5′- Fosfat de sodiu (anhidră sau dihidrat). CONSIDERAT INOFENSIV

E 102 Tartrazină (FD & C Yellow No 5)

Colorant galben, artificial, azoic (sarea de sodiu a acidului 5-hidroxi 1-(4-sulfanatofenil) 4-(4-sulfanato-fenil-azol)-Hpirazol 3-carboxilat. Pudră sau granule oranj-deschis. Poate provoca alergii la persoanele care reacţionează alergic la aspirină (salicilaţi), sau la persoanele astmatice.

Provoacă la copii astm, rinită, urticarie. Este incriminat în inducerea sindromului de hiperactivitate (ADHD). 

Creşte incidenţa apariţiei unor tumori tiroidiene. Alterează percepţia şi comportamentul producând stări de confuzie. Inhibă metabolismul zincului şi interferează cu enzimele digestive.

Este utilizat într-o gamă largă de produse alimentare: băuturi nealcoolice şi alcoolice, fructe şi legume confiate, ornamente şi cuverturi, produse de cofetărie, produse fine de brutărie, croisant, biscuiţi, prăjituri, napolitane, brânză topită aromată, deserturi, produse lactate aromate, sosuri, condimente (curry praf), muştar, crustacee, substituenţi de somon, surimi, icre de peşte, peşte afumat, snacks (pe bază de cereale sau amidon, expandate, extrudate), preparate pentru controlul greutăţii, suplimente alimentare, supe, vinuri şi vinuri din fructe (cidru) liniştite şi spumante etc. Doza zilnică admisă 7,5 mg/Kg corp. 

NU SE VA DEPĂŞI DOZA ZILNICĂ ADMISĂ.

E 104 Galben de chinolină (FD & C Yellow No 10)

Colorant galben, artificial, constituit din derivaţi sulfonaţi ai acidului disulfonic sub formă de săruri de sodiu. Poate provoca alergii, astm, dermatite, sindrom de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD). Interzis celor cu sensibilitate la aspirină. NU SE RECOMANDA CONSUMUL FRECVENT.

E 110 Galben Portocaliu (Sunset FCF, Gal ben Orange S)

Colorant portocaliu, artificial, azoic, sare disodică a acidului 2-hidroxi-1(4 sulfonato fenilază) naftalin 6 sulfonat. Testele efectuate pe animale au evidenţiat apariţia tumorilor renale. Poate provoca alergii persoanelor sensibile, congestie nazală, astm, bronho-constricţie, disfuncţii ale percepţiei gustului, distrugeri cromozomiale, spasme vasculare, dureri gastrice, blocarea enzimelor digestive. La animale opreşte creşterea provocând retardare. NU SE RECOMANDĂ CONSUMUL FRECVENT.

E 120 Coşenila, Acid carminic, Carmin

Colorant roşu, natural, antrachinonic, de origine animală; extras cu soluţii hidroalcoolice din corpul insectei femelă Dactylopius. Componenta principală a pulberii obţinute este acidul carminic sub forma unui chelat hidratat de aluminiu, în asociaţie cu cationi de amoniu, potasiu, sodiu, material proteic din corpul insectei, carminaţi liberi şi cationi de aluminiu nelegaţi. Acidul carminic este solubil în apă şi alcool etilic.  In unele cazuri poate provoca alergii, rinite, astm, erupţii cutanate. VA FI EVITAT DE COPIII HIPERACTIVI Şi SUFERINZII DE ALZHEIMER Şl PARKINSON.

E 122 Azorubina, Carmoizina

Colorant roşu, azoic, artificial, sarea disodică a acidului sulfo-4-naftilazo-1(2-naftol 1 sulfonic4). Poate provoca reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină (salicilaţi). Poate provoca sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD). Poate fi cancerigen, provoacă urticarie şi edem. Se poate adăuga în produsele alimentare specificate la E102. CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E123 (FD & C red No2)

Colorant roşu, azoic, artificial, sarea trisodică a acidului (sulfo-4 naftilazo-1 (-1 naftol 2 sulfonic 3,6) însoţită de clorură de sodiu şi / sau sulfat de sodiu şi coloranţi auxiliari. Solubil în apă şi alcool etilic. Este admisă utilizarea numai pentru vinuri aperitive, băuturi spirtoase (până la o tărie de 15% voi.) şi icre de peşte în cantitate de max. 30 mg/l sau Kg produs. Poate induce eczeme, astm, hiperactivitate, sindrom ADHD, defecte neonatale, moarte fetală, cancere. Doza zilnică admisă 0,8 mg Kg corp. CONSUMUL NU ESTE RECOMANDAT.

E 124 a Roşu Ponceau 4R, Roşu Coşenilă A (FD & C red No 4)

Colorant roşu, azoic, artificial, sare a acidului sul-fo 4′ naftilazo – 1′)1-hidroxi-2-naftalen-disulfonic 6,8. solubil în apă, glicerina, alcool etilic. Poate induce reacţii adverse la persoanele alergice la aspirină (sali-cilaţi). Poate declanşa sindromul de hiperactivitate si deficienţă de concentrare (ADHD). Potenţial cancerigen. Doza zilnică admisă 4 mg/Kg corp. CONSUMUL NU ESTE RECOMANDAT.
Cititi cu atentie etichetele alimentelor pe care vreti sa le cumparati!

E 127 Eritrozină (FD&C red No 3)

Colorant roşu, artificial, xanţenic, sarea dipota-sică sau disodică a 2, 4, 5, 7 tetraiodofluoresceinei, coloranţi autiliari, clorură de sodiu, solubilă în apă şi alcool etilic. Produce tumori şi tulburări neurofiziologice la animalele de experienţă. Poate furniza iod, tulburând fiziologia tiroidei. Este alergenă. Doza zilnică admisă 0,1 mg/Kg corp. CONSUMUL NU ESTE RECOMANDAT.

E 128 Roşu 2 G - INTERZIS ÎN U.E.

Colorant roşu, azoic, artificial. In anul 2007 produsul a fost considerat cancerigen la evaluarea EFSA şi a fost interzis în Uniunea Europeană.

E 129 Roşu Allura AC

Colorant roşu, azoic, artificial, sare disodică a acidului 6-hidroxi-5-[2-metoxi-5-metil-4 sulfofenil]-2-naftalin-sulfonic, coloranţi auxiliari, clorură de sodiu. Solubil în apă şi glicerol, insolubil în alcool etilic. Poate declanşa sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD).n Nu este suficient evaluat toxicologic. Poate provoca alergii, potenţial cancerigen. NU ESTE RECOMANDAT CONSUMUL FRECVENT.

E 131 Albastru Patent V

Colorant albastru, artificial din grupa triarilmeta-nului, sare calcică a acidului disulfonic al anhidridei m-hidroxitetraetildiaminotrifenilcarbinol, coloranţi auxiliari, clorură de sodiu, este solubil în apă. Poate cauza dermatite şi purpură. Potenţial cancerigen. NU ESTE RECOMANDAT CONSUMUL FRECVENT.

E 132 Indigotină, Carmin indigo (FD & C blue No2)

Colorant albastru, artificial, sarea disodică a sulfo-natului de indigotină, fotosensibil, solubil în apă şi alcool etilic, sensibilă la agenţii oxidanţi. Administrată concomitent cu nitritul de sodiu (E 250) poate provoca la animalele de laborator leziuni ale materialului genetic. Aceste combinaţii sunt posibile în preparatele de carne (şuncă, salamuri), dulciuri, lichioruri ş.a. Poate provoca alergii persoanelor sensibile, greaţă, vomă, hipertensiune, tumori cerebrale. NU ESTE RECOMANDAT CONSUMUL FRECVENT.

E 133 Albastru Brilliant FCF (FD & blue No 1)

Colorant albastru, artificial, sare disodică a a [4-(N-etil-3-sulfonatobenzilamino)-fenil] a (-4-N etil-3 sulfonatobenzolamino)-ciclohexa 2,5 dienildien to-luen-2-sulfonat şi izomerii săi, coloranţi auxiliari, clorură de sodiu. Solubil în apă. Poate induce hiperactivitate, bronhoconstricţie, rash, destrucţii cromosomale, în combinaţie cu E 127 şi E 132. CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 140 Clorofiline, Verde natural C1S

Coloranţi verzi, artificiali, sărurile bazice ale clo-rofilinelor. Se obţin prin saponificarea clorofilelor de extracţie, eliminându-se grupele metil şi ester fitol sau prin tăierea parţială a ciclului ciclopentenil. Grupele acide sunt neutralizate pentru a forma sărurile de potasiu şi/sau de sodiu, clorofilina a) şi clorofilina b). CONSIDERATE INOFENSIVE.

E 142 Verde S, Verde acid briliant

Colorant verde, artificial, format în principal din sodiu N-{4-[(4-dimetilamină)fenil (2 hidroxi 3,6 de sulfo-1 -naftalenil)-metilen]-2,5-ciclohexadien-1 ili-den}-N metil-metananinium. Nu este posibilă o apreciere definitivă. Poate declanşa astm, hiperactivitate (ADHD). Este mutagen pe animale. NU SE RECOMANDĂ CONSUMUL FRECVENT.

Cititi cu atentie etichetele alimentelor pe care vreti sa le cumparati!

E 141 I Complexe de cupru ale clorofilelor l şi clorofilinelor (E 141 II)

Coloranţi verzi, artificiali, îmbogăţiţi cu cupru pentru a stabiliza culoarea. Periculoase pentru persoanele cu retentie de cupru.

E 150a Caramel simplu (Plain)

Colorant maro, natural, vegetal, obţinut prin încălzirea controlată a glucidelor alimentare (glucoza, fructoză, zaharoză, amidon).  Pentru a favoriza caramelizarea se folosesc acizi, baze, săruri cu excepţia compuşilor de amoniu şi a sulfiţilor. Se poate obţine şi din glucide provenind din porumb sau sfeclă modificate genetic (GMOs). Nu este recomandat copiilor hiperactivi. Pentru caramelul obţinut din organisme modificate genetic, nu este posibilă o apreciere definitivă. Poate declanşa hiperactivitate, încetini creşterea, distensii intestinale, hipertrofia rinichilor. Poate distruge vitamina B, afectează cromozomii. Vezi şi E 150 b, 150 c, 150 d. CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 150b Caramel de sulfit de sodiu (caustic)

Colorant maro, artificial, obţinut prin încălzirea controlată a glucidelor alimentare (monomeri şi/sau polimeri) cu sau fără acizi sau baze, în prezenţa copuşilor sulfit (acid sulfuros, sulfiţi, bisulfiţi de sodiu sau potasiu), dar în lipsa compuşilor amoniacali. Se poate obţine şi din glucide provenite din porumb sau sfeclă modificate genetic (GMOs). CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 150c Caramel amoniacal

Colorant maro, artificial, obţinut prin încălzirea controlată a glucidelor alimentare, în prezenţa compuşilor de amoniu (NH3, carbonaţi de amoniu, fosfaţi de amoniu). Se poate obţine şi din glucide provenite din porumb sau sfeclă modificate genetic (GMOs). CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 150d Caramel sulfit de amoniu

Colorant maro, artificial, obţinut prin încălzirea controlată a glucidelor alimentare, în prezenţa compuşilor sulfit şi amoniu (acid sulfuros, amoniac, carbonat de amoniu, sulfat de amoniu). Se poate obţine şi din glucide provenite din porumb sau sfeclă modificate genetic (GMOs). CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 151 Negru Brilliant BN, Negru PN

Colorant negru, azoic, artificial, sare tetrasodică a acidului [(sulfo-4fenilazo-1)-4’sulfo 7’naftilazo f] hi-droxi-1-acetil 8 naftalin disulfonic 3,5. Poate provoca alergii persoanelor sensibile, induce hiperactivitate (ADHD), urticarie, rinite. Interferează cu enzimele digestive. NU ESTE RECOMANDAT CONSUMUL.

E 153 Cărbune vegetal

Se obţine prin carbonizarea lemnului, reziduurilor de celuloză, turbă, învelişuri vegetale ş.a. la temperaturi înalte. CONSIDERAT INOFENSIV.

E 154 Brun FK

Colorant brun, azoic, artificial obţinut din amestecul a 6 componenţi mono-, di- şi triazoici. Poate provoca alergii. NU ESTE RECOMANDAT CONSUMUL.

E 155 Brun HT, BRUN CHOCOLAT HT, BROWN RS

Colorant maro, azoic, artificial, sarea diso-dică 4,4′-(2,4 dihidroxi-5-hidroximetil-1,3 fenil-endiazo)dinaftalin-1 sulfonat. Utilizat într-o gamă largă de alimente, în special în produsele de cio-colaterie, cofetărie. Poate induce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină (salicilanţi), induce sensibilitate a pielii, sindrom de hiperactivitate (ADHD), poate fi carcinogen. NU ESTE RECOMANDAT CONSUMUL.

E 160 a (II) beta-caroten, caroteni, amestec de caroteni

Colorant portocaliu natural prezent in legume si fructe colorate galben portocaliu(morcov)in ficat se transforma in vitamina A. In cazul supradozarii, pielea capata un aspect galbui, creste riscul de cancer pulmonar la fumatori, dar nu-l reduce la nefumatori. SE RECOMANDA UN CONSUM MODERAT DE BETACAROTEN NATURAL.

E 160b Annatto, bixină, norbixină

Colorant portocaliu natural, din clasa carotenoidelor, extras din pericarpul fructului Bixa orellana L. cu diferiţi solvenţi. Norbixină se obţine prin hidroliza alcalină a bixinei. Norbixină conţine produsul de hidroliză al bixinei sub formă de săruri de sodiu sau potasiu, prezente în formele cis sau trans. Se poate obţine şi din organisme modificate genetic (GMOs). Produsul poate provoca urticarie şi nu este recomandat copiilor hiperactivi. Poate destabiliza edemele angioneurotice, induce astmpersoanelor sensibile la salicilaţi (aspirine). Doza zilnică admisă 2,5 mg/Kg corp. SE RECOMANDĂ UN CONSUM MODERAT.

E 160c Extract de ardei roşu, capsantina, capsorubina

Colorant roşu-portocaliu natural, obţinut prin extracţie cu solvenţi din ardeiul roşu, Capsicumanum L. CONSIDERAT INOFENSIV.

E 160d Lycope, Rubixantina

Colorant roşu-galben din clasa carotenilor natural, obţinut prin extracţie cu solvenţi din soiuri de tomate, Lycopersicon esculentum L. Licogenul este componenta colorantă majoră însoţită şi de alţi caroteni. Licopenul are punct de topire cuprins între 173 – 175°C, fiind solubil în uleiuri şi grăsimi. Poate reduce riscul de apariţie al cancerelor. CONSIDERAT SIGUR.

E 160f Beta-apo-8′-metiletil ester ai acidului carotenoic (C30)

Coloranţi, portocalii, artificiali de sinteză, cu punct de topire între 136 – 140°C. Solubili în apă, puţin solubili în alcool etilic şi uleiuri vegetale. Nu au fost suficient cercetaţi, nefiind posibilă o apreciere definitivă. SE RECOMANDĂ UN CONSUM MODERAT.

E 161 Xantofile (vezi 161 b, 161 g)

E 161b Luteina

Colorant, galben, natural, din clasa xantofilelor, înrudite cu carotenoidele, derivaţi 3 hidroxi şi 3,3-dihidroxi ai carotenilor 0C,|3,Y precum şi a mono şi diepoxizilor acestora. în stare naturală se găsesc neoxantina şi neocromul, precum şi esterii acizilor graşi ai acestora. Xantofilele sunt reprezentate de: flavoxantina, luteina, criptoxsantina, rubixantina, co-doxantina, cantaxina, violoxantina. Luteina este un alcool carotenoidic, obţinut prin extracţie cu solvenţi din fructe, legume, lucerna, crăiţe (Tagetes erecta), gălbenele {Calendula officinalis). Principalii coloranţi din produsul comercial sunt carotenoidele din care luteina şi esterii săi cu acizii graşi reprezintă partea majoritară. NU A FOST SUFICIENT EVALUAT, NEFIIND POSIBILĂ O APRECIERE DEFINITIVĂ.

E 161g Cantaxantină, Xantofila

Colorant galben, portocaliu sau roşu artificial. Se găseşte şi în natură. Poate determina depuneri pe retină. CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 162 Roşu sfeclă, betanina

Colorant roşu, natural, din grupa betaninei. Se extrage din soiuri de sfeclă roşie (Beta vulgaris L. var. rubra) prin presare sau prin extracţie apoasă (pH = 4,5) a tăiţeilor de sfeclă roşie. Sucul obţinut se concentrează şi se usucă prin atomizare. Pigmenţii componenţi ai sucului de sfeclă roşie sunt: – betainele de culoare roşie şi – betaxantinele de culoare galbenă. Colorantul este stabil în domeniul de pH = 3,5 – 7,0.
ESTE CONSIDERAT SIGUR, dar administrat cu restricţie la copiii mici şi preşcolari!

E 163 Antocianine

Coloranţi roz până la albastru închis, reprezentând un grup mare de pigmenţi vegetali hidroso-lubili. Antocianii determină culoarea roşie, albastră sau violetă a fructelor şi legumelor. Se obţin prin extracţie cu apă acidulată, etanol, din diferite specii de fructe, legume sau alte plante alimentare. Pe lângă aceşti pigmenţi se extrag acidul tartric, zaharuri, tani-nuri, substanţe minerale. în stare naturală antocianii se găsesc sub forma derivaţilor hidroxilaţi ai glicozi-delor 2-fenil-banzopirena. Cei mai importanţi fiind: peonidina, cianidina, delfmidina, malvidina, pelargo-nidina, petunidina. ESTE CONSIDERAT SIGUR.

E 171 Dioxid de titan

Colorant alb artificial, mineral. SE VA EVITA CONSUMUL FRECVENT.

E 172 Oxizi de fier, hidroxizi de fier

Colorant galben, roşu sau negru, artificial, mineral. Se obţin prin sinteză şi pot fi: oxid de fier galben (FeO(OH) • H20); oxid de fier roşu Fe203; oxid de fier negru FeO • F203. în aceste combinaţii fierul este pro-oxidant, are o biodisponibilitate scăzută, fiind toxic in cantităţi mari. NU SE RECOMANDĂ CONSUMUL FRECVENT.

E 173 Aluminiu

Colorant argintiu, artificial, mineral. Persoanele bolnave de rinichi pot acumula aluminiul. Unele cercetări îl asociază cu boala Alzheimer şi Parkinson. Este neurotoxic, fiind asociat şi cu osteoporoza. NU SE RECOMANDA CONSUMUL FRECVENT.

E 174 Argint

Colorant şi conservant argintiu natural, mineral. Se poate acumula în organism (în special la rinichi) putând provoca intoxicaţii (argiria). CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 175 Aur

Colorant auriu natural, mineral. Poate afecta compoziţia în elemente figurate ale sângelui. CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

E 180 litorubina BK, Carmin 6B

Colorant roşu, azoic, artificial fiind format în principal de calciu 3-hidroxi-4-(4 metil-2 sulfonatofenilază)-2-naftalin carboxilat, coloranţi însoţitori, clorură de calciu. Poate provoca alergii, astm, hiperactivitate (ADHD). CONSUMUL FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

O TREIME DINTRE PRODUSELE COSMETICE CONŢIN INGREDIENTE CANCERIGENE

Posted on 7 martie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Medicamente, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Otetul de mere, Produse cosmetice, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul | Etichete:, , , , |

       Femeile folosesc zilnic produse cosmetice care conţin substanţe cancerigene.

       Specialiştii avertizează că nici măcar produsele pentru copii nu sunt sigure. Înainte de a cumpăra produse cosmetice, femeile trebuie să citească cu atenţie etichetele produselor.

       “Dacă văd nume de chimie, nu e bine. Dacă este lecţia de latină, dacă sunt nume de plante, de flori, e de bine. Citind eticheta, uitându-se la valabilitate, la ceea ce conţin, ce ingrediente, dacă sunt certificate acele produse. Şi mai departe ţine totul de informare”, a declarat reprezentantul unui magazin bio, Ileana Glodeanu, citată de adevărul.ro.

       Consumăm zilnic chimicale şi nu din mâncare, ci din produsele de îngrijire personală. Femeile, de exemplu, folosesc în medie zilnic 12 produse cosmetice, care contin 168 de substante chimice. Testele americane arată că o treime din aceste produse contin unul sau mai multe ingredinte posibil cancerigene.

       Specialistii ne avertizează că nici măcar produsele pentru copii nu sunt sigure, chiar dacă poartă inscripţia “Testat dermatologic”.

       Dacă femeile ar sti ca peste 60% dintre marcile de ruj contin urme de plumb, probabil s-ar gandi de doua ori inainte sa se rujeze. Pentru a cumpara produse de calitate, nu trebuie sa stiti prea multa chimie. Important este sa va uitati la ingrediente.

      “Dacă văd nume de chimie, nu e bine. Dacă însă este lecţia de latină, dacă sunt nume de plante, de flori, e de bine. Citind eticheta, uitandu-se la valabilitate, la ceea ce contin, ce ingrediente, dacă sunt certificate acele produse. Şi, mai departe, tine totul de informare”, a declarat reprezentantul unui magazin bio, Ileana Glodeanu.

       89% din cele 10.000 de ingredinte folosite in produsele de ingrijire personala nu au fost evaluate din punct de vedere al sigurantei folosirii lor de catre om.  Şi multe produse pentru copii sunt un pericol. Cercetătorii au descoperit ca peste 80% din 1.700 de produse de ingrijire pentru copii contin alergeni si iritanti, cu toate ca erau marcate ca fiind hipoalergenice sau naturale. 

       “Uleiurile esenţiale, de exemplu, nu au nevoie de conservanţi. Deci, este foarte uşor să selecteze produse fără chimicale. Le dăm părinţilor sfaturi, în general, să nu aleagă după reputaţie, ci după calitatea produsului”, a completat Ileana Glodeanu.

       Faptul ca niste cosmetice se gasesc de vanzare in supermarket, farmacie sau orice alt magazin specializat nu inseamna neaparat ca acestea sunt sigure.

       Desi exista o lege privind produsele cosmetice, nu exista un control asupra sigurantei ingredientelor sau produselor de ingrijire introduse in piata. In general, se restrictioneaza un produs cosmetic doar dupa ce apar reactii adverse, iar clientii reclama eventuale afectiuni.

       http://stiri.rol.ro/o-treime-dintre-produsele-cosmetice-contin-ingrediente-cancerigene-688575.html


Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

SAREA IODATĂ ŞI SĂNĂTATEA…

Posted on 3 martie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Mens sana in corpore sano, Otetul, Otetul de mere, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul | Etichete:, , , , , , |

Sănătatea ta depinde mult şi de planul tău de alimentaţie, implicit de procentul  toxinelor în organism. Haideţi să vorbim despre o substanţă pe care o îngurgităm zilnic, fără să-i acordăm o prea mare importanţă: sarea de bucătărie. 

Sarea albă extrafină îmbogăţită cu iod (în urma unei hotărâri de guvern, bineînţeles) este prezentă peste tot în viaţa noastră: de la rafturile supermarketurilor până la pachetul pe care îl pregătim copiilor noştri pentru şcoală sau grădiniţă.

Te-ai gândit vreodată să verifici ce conţine banala sare de bucătărie?
Dacă ai un calculator conectat la internet, fă acest lucru acum!
  

„Ingredientele” periculoase:

IODUL 

Efectele adverse grave:

·       agravarea hipertiroidiilor existente,

·       inducerea hipertiroidiei în rândul populaţiei cu o funcţionare normală a tiroidei,

·       creşterea volumului glandei tiroide,

·       afectarea vederii prin toxicitate directă asupra glandei tiroide,

·       creşterea ratei cancerului tiroidian,

·       creşte incidenţa bolilor alergice,

·       inclusiv şocul anafilactic la iod – boală cu potenţial mortal.

Ca şi constatare a unor medici de prestigiu din România,  (Dr.Maria Chirilă, spre exemplu), „iodarea universală a sării nu se justifică, deoarece numărul de hipotiroidii în România este mic, cifrele oficiale oscilând în jurul valorii de 12.000 cazuri.” 

Tot dumneaei avertiza încă din anul 2007, într-un interviu acordat pentru „Formula As” că „acordarea întregii populaţii a ţării a unui singur sortiment de sare (iodată), este un experiment ticălos ”.

E535 – ferocianura de sodiu şi

E536 – ferocianura de potasiu 

Sunt substanţe chimice periculoase, folosite ca antiagreganţi sau antiaglomeranţi. E536 este un aditiv interzis în Anglia, dar folosit cu mare lejeritate în România.

Ai văzut prin filme sau ai auzit de otrăvirea cu cianură? Asta înghiţi zilnic prin sare: o mică doză de otravă! Sarea astfel aditivată este de 30 de ori mai săracă în magneziu decât sarea integrală (grunjoasă).

Procentul ridicat de sodiu din sarea extrafină determină probleme cardiace. Adăugăm la lista problemelor create de folosirea inconştientă şi în exces a iodului, următoarele:

·       din cauza deficienţei de magneziu creşte incidenţa bolii cardiace ischemice;

·        prin aport de sodiu se accelerează procesele de ateroscleroză şi decompensări ale insufiecienţei cardiace

·       toxicitate indusă de ferocianura de sodiu sau potasiu.

Ce poţi face?

Renunţă acum la consumul de sare extrafină iodată, aditivată cu E-uri periculoase! Înlocuieşte-o cu sare naturală, integrală, grunjoasă, neiodată.

Nu are culoarea alb imaculat, dar este cea mai sănătoasă. Dacă ai persoane dragi de care îţi pasă, împărtăşeşte-le aceste informaţii. 

 

“După 4 ani de funcţionare a nefastei H.G. 568/2002 numărul cancerelor tiroidiene s-a dublat, iar numărul hipertiroidiilor a crescut de la 3127 la 6387″, declara profesorul dr. Pavel Chirila. 

Toate produsele alimentare procesate din Romania contin sare iodată: pâinea, paterurile, produsele de patiserie, mezelurile etc., astfel că aportul de iod in alimentatia noastra este unul mult mai mare decat ne imaginam.

Administrarea indelungata a iodului se poate asocia cu inhibarea continua a sintezei hormonale si cu aparitia guşii, cu sau fără hipotiroidie; administrarea iodului la gravide poate produce guşă sau hipotiroidie la fetuşi”.           

 Iodul din sare este instabil in mod natural asa ca se stabilizeaza prin iodura de potasiu si prin… iradiere.  Pentru ca sarea fina iodata sa nu se aglomereze la umiditate se pun antiaglomeranti ca E535 si E536.

Acestia sunt cianhidre (ferocianuri) care la temperaturi de 80-90 de grade Celsius se descompun. Este vorba, ca să fim înţeleşi, de temperatura unei ciorbe sau a unei tocăniţe când sunt pe foc la gătit. 

Împreună cu potasiul eliberat, se transformă în cianhidră de potasiu, sau altfel spus… cianură. Un component extrem de toxic, o otravă !

 


 


Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

CARNEA ŞI EFECTELE SALE ASUPRA SĂNĂTĂŢII

Posted on 2 martie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Medicamente, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Otetul de mere, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul | Etichete:, , , , , |

 

       Daca te astepti sa citesti un articol referitor la efectele benefice ale carnii asupra organismului, e timpul sa incetezi sa te mai amagesti singur. Asta in cazul in care esti mare “carnivor” si stim cu totii ca romanii in general adora micii, sarmalutele, fripturile si gratarele si nu rateaza nicio ocazie sa isi afunde nasul intr-o farfurie plina cu piftie sau carnati. Sigur, daca e sa ne referim la anumite tipuri de carne, cum ar fi cea de peste sau chiar de curcan, lucrurile ar putea sta putin diferit. Dar acest articol vrea sa faca o trecere in revista a catorva dintre efectele daunatoare pe care consumul de carne le are asupra sanatatii.

       Statisticile vorbesc

        Daca ai deja o idee referitoare la acest subiect, se poate sa traiesti cu impresia ca acesta este unul dintre cele mai toxice si daunatoare alimente de baza. Vesti proaste, nu esti foarte departe de adevar, dar nu intentionez sa te fac sa devii vegetarian peste noapte, chiar daca preturile care au luat-o razna s-ar putea sa te forteze sa o faci.

       De fapt, nu acesta este scopul acestui articol, ci tragerea unui semnal de alarma in ceea ce priveste consumul de carne si bolile pe care aceasta le poate atrage. Atata timp cat iti mentii o atitudine de “cumpatare” pe toate liniile, inclusiv pe cea a consumului de carne, ar trebui sa poti sa tii lucrurile sub control.

       Daca e sa aruncam un ochi peste niste statistici ingrijoratoare, cele circa 17 milioane de persoane care isi pierd viata an de an ca urmare a unei boli legate de consumul de carne ar trebui sa reprezinte tot atatea motive pentru care ar trebui sa acordam o mai mare atentie acestei probleme. Pentru ca, trebuie sa recunoastem, boli cum ar fi cancerul de colon si alte tipuri de cancer legat de consumul de carne, boli cardiovasculare sau obezitatea nu sunt deloc de ignorat.

       Problema intervine atunci cand mananci in fiecare dimineata un sandwich care contine carne, fie ca e vorba de salam sau alte preparate din carne, cand iti completezi pranzul cu o bucata sau doua de friptura si cand in general carnea nu-ti este straina.

       Daca te regasesti in aceasta descriere, inseamna ca esti un consumator frecvent de carne, cel putin asta ar spune cercetatorii britanici.

       In consecinta, problemele tale de sanatate s-ar putea sa se iveasca la fel de frecvent. Fie ca e vorba de    

  • constipatie,
  • probleme hepatice cum ar fi sensibilitate hepatica marita,
  • tendinta sporita de ingrasare si
  • imunitate tot mai slabita, tradusa prin
  • raceli frecvente, de exemplu, toate sunt parte a stilului tau de viata care nu prea lasă carnea in afara regimului.

       Totusi, nu trebuie sa taiem in carne vie si sa nu ne mai atingem de carne vreodata. Ideea principala e ca acele organisme care nu sunt capabile sa proceseze mari cantitati de carne (proteina animala) sunt cele afectate de bolile enumerate mai sus si de unele boli despre care vei afla ceva mai tarziu.

       O concluzie de mijloc ar fi aceea ca atata timp cat nu consumi chiar zi de zi carne si organismul tau nu iti pune probleme in a procesa proteine de origine animala, nu ar trebui sa intampini probleme deosebite de sanatate, de timpul celor mentionate in acest articol.

       CARNEA NE IMBOLNAVESTE?

       De fapt, aceasta intrebare ar trebui sa sune mai degraba a ceva de genul “Ce boli sunt provocate de carne?”. Fara a intentiona sa te inspaimant, dar nici sa te las sa te culci comod pe o ureche, o sa iti spun doar ca in fiecare an milioane de oameni sunt diagnosticati cu diferite tipuri de cancer cauzate de consumul de carne si se inregistreaza peste 600 000 de morti cauzate de cancerul de colon.

       Daca e sa legam rezultatele cercetatorilor referitoare la consumul de carne si aparitia cancerului de rect hepatic, cancerului de colon sau a cancerului ovarian, e lesne de inteles de ce trebuie trase niste semnale de alarma.

       In plus, lista bolilor cauzate de consumul de carne poate fi din pacate largita de afectiuni cum ar fi:  

  •  
    • insuficienta cardiaca,
    • arterita obliteranta,
    • litiaza renala cu oxalati,
    • colita de putrefactie,
    • constipatie, celulita (cauzata de hormonii din carne),
    • alergii (cauzate de nitritii din carne),
    • acnee si alte tipuri de
    • tulburari hormonale.

       Infectia cu Salmonella, care este una dintre cele mai raspandite forme de infectie alimentara se trasmite cel mai adesea prin intermediul carnii de pui.

       Infectiile digestive cu bacteria E.coli pot de asemenea avea ca si cauza consumul de carne.

        Daca ne mai gandim si la milioanele de supraponderali si obezi care sunt diagnosticati in fiecare an si la afinitatea lor pentru grasimi si carne in general, nu e greu de inteles de ce e bine sa joci cartea cumpatarii cand vine vorba de consumul de carne.

       In concluzie, e bine sa acorzi intotdeauna o cantitate considerabila de atentie locurilor din care cumperi carne proaspata, necongelata, ai grija sa indeplineasca toate conditiile de pastrare, ai grija sa speli intotdeauna carnea inainte sa o gatesti, evita sa mananci friptura “in sange” sau foarte grasa si, in general, incearca sa reduci frecventa de consum si cantitatea.

       Desigur ca si carnea isi are aportul ei nutritional necesar oricarui organism, nu trebuie sa cadem in extrema cealalta, dar un plus de atentie e necesar oricand.

       Alexandra Igna

                  Articol supervizat de Dr. Serban DAMIAN, nutritionist sportiv, Centrul de nutritie Superfit

      http://www.doctor.info.ro/carnea_si_efectele_sale_asupra_sanatatii.html

Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

Recipientele din plastic, un pericol pentru sănătatea noastră

Posted on 26 februarie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Medicamente, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul | Etichete: |

  

Recipientele din plastic ne pot afecta serios sanatatea. O substanta chimica care se gaseste in ambalajele pentru alimente si bauturi, fabricate din mase plastice, actionaza ca un distrugator al hormonilor endocrini, afectand aparatul reproducator si dezvoltarea creierului.

Bisfenol A (BPA) pe baza caruia se fabrica plasticul policarbonat si rasinile epoxidice, este prezent in majoritatea ambalajelor din plastic, dar si in compozitia CD-urilor si a unor dispozitive medicale. Pana si biberoanele sau cutiile de lapte praf pentru copii sugari pot sa contina BPA.

Potrivit publicatiei TopSanatate.ro, o cantitate semnificativa de BPA este eliberata in alimente cand in vas este turnata apa fiarta.

Astfel, bisfenolul se elibereaza de 55 ori mai repede decat in alte situatii si persista si dupa ce apa fierbinte a fost indepartata din recipient.

Acest lucru indica faptul ca pana si simpla spalare a paharurului sau sticlei din plastic conduce la cresterea continutului de BPA.

Urmarile BPA asupra sanatatii sunt deosebit de grave, intrucat provoacă diabet, cancer sau obezitate chiar si persoanelor care au ingerat can­titati mici de bisfenol A.

Efecte secundare ale compusului BPA:

  • leziuni structurale ale creierului;
  • hiperactivitate, sporeste agresivitatea si slabeste puterea de învăţare; 
  • creste depunerea grasimilor si riscul obezitatii; 
  • slabeste sistemul imunitar; 
  • la pubertate, stimuleaza dezvoltarea glandei mamare, rupe ciclurile reproductive si provoaca afectiuni ovariene; 
  • stimulare sexuala anormala; 
  • stimuleaza celulele canceroase pentru prostata; 
  • creste marimea prostatei si scade cantitatea de sperma.

Totodată, substanta poate provoca avort spontan, deces la nastere sau poate să împiedice dezvoltarea bebelusilor.

Oamenii de stiinta au masurat cantitatea de BPA din sange, cordonul ombilical si placenta la femeile insarcinate si astfel s-a descoperit ca acesta se afla la nivele foarte ridicate, incat poate provoca malformatii ale fatului si chiar moartea lui.

S-a constatat ca bisfenolul nu prezinta riscuri doar pentru organismul uman, ci si pentru mediu. Astfel, substanta are proprietetea de a interfera cu mecanismul de fixare a azotului pentru plante, actionanad asupra bacteriei simbiotice Sinorhizobium meliloti.

Posibilitatea eliminarii expunerii indelungate la BPA este foarte scăzută si, cu toate acestea, mai există şanse si medici specialisti competenţi care să aibe grijă de sănătatea noastră.
 

Iată câteva sfaturi pentru a reduce expunerea la BPA:

 

1. Pentru copil, este bine sa folosesti numai sticlute si veselă specială, cumpărată din farmacii;

 2. Cumpără-i copilului tău numai jucarii din materiale naturale in locul celor din plastic;

 3. Rezervele de mancare trebuie tinute în recipiente din sticlă şi nu din plastic.

4. Nu cumpăra şi nu consuma alimente şi băuturi conservate; 
  
5. Evită să ambalezi mâncărurile în plastic;
 
 6. Dacă alegi să foloseşti ustensile de bucătărie din plastic (lingura, furculiţă, polonic), evită să le bagi în masina de spălat vase sau sa le speli cu un detergent aspru, deoarece acestea pot stimula eliberarea chimicalelor intr-o cantitate mai mare in mancare;
 
 7. Un alt sfat şi, poate, cel mai important şi cel mai sigur este: Să arunci vesela şi paharele din plastic şi să le înlocuieşti cu cele din sticlă.
 
 
   
8.Evitati sa cumparati si sa consumati alimente si bauturi conservate in recipiente din plastic si evitati incalzirea lor la cuptorul cu microunde.  

9.Pentru copii, este bine sa folositi numai sticlute si vesela speciala, cumparata din farmacii, iar jucariile să fie fabricate numai din materiale naturale.

Sursa: http://life.hotnews.ro/stiri-natural-3650273-recipientele-din-plastic-pericol-pentru-sanatatea-noastra.htm

Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

Lista substanţelor toxice din cosmetice. Care sunt bolile la care ne expunem din cauza lor

Posted on 25 februarie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Medicamente, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul | Etichete:, |

Lista substanţelor toxice din cosmetice. Care sunt bolile la care ne expunem din cauza lor.

de Mădălina CHIŢU | ieri, 18:56

 

Eczemele, alergiile, acneea sau dezechilibrele hormonale sunt câteva dintre reacţiile adverse apărute după folosirea produselor cosmetice.

O femeie foloseşte zilnic cel puţin 12 cosmetice şi produse de îngrijire corporală, bombardându-şi pielea cu 175 de chimicale, susţin cercetătorii britanici

Femeile absorb anual, în medie, 2,3 kilo¬grame de substanţe toxice prin inter¬me¬diul produselor cosmetice uzuale, compuşi care pot provoca apariţia cancerului, a iritaţiilor pielii sau a îmbătrânirii premature, arată datele unui studiu din Marea Britanie.

Eczemele, alergiile, acneea, dermatita atopică sau dezechilibrele hormonale sunt câteva dintre reacţiile adverse apărute după folosirea produselor cosmetice de masă. Specialiştii în dermatologie susţin că aceste efecte apar din cauza substanţelor chimice conţinute, care pătrund prin piele şi ne atacă organismul.

• Specialiştii precizează că săpunul, şamponul şi gelul de duş conţin diferite substanţe care duc la apariţia dermatitei de contact. Astfel, lauril sulfatul de sodiu (SLS) este un ingredient des întâlnit în săpunuri şi şampoane, cu rol în curăţarea pielii. Substanţa este folosită pentru a îndepărta grăsimea de pe epidermă. SLS însă poate acţiona prea dur, distrugând bariera naturală de grăsime a pielii, determinând astfel apariţia dermatitei de contact.

• Phenolul sau acidul carbolic este o substanţă des întâlnită în cremele de corp. Specialiştii în dermatologie afirmă că o astfel de substanţă poate duce la apariţia convulsiilor, a colapsului circulator şi chiar a insuficienţei respiratorii.

• Unele creme hidratante pot conţine, sub numele de vaselină sau parafină, un amestec de hidrocarburi aromatice din petrol sau alte produse derivate din petrol, ale căror denumiri de pe etichete conţin prefixele “propyl” sau “methyl”. Acestea nu lasă pielea să respire, blocând astfel eliminarea toxinelor din corp. Pot provoca sensibilitate la lumină şi pot sărăci pielea de propriile uleiuri naturale, efectul fiind uscarea şi crăparea acesteia, îmbătrânirea prematură şi acneea.

• Toluenul şi formaldehida sunt substanţe nocive des întâlnite în oja sau lacul de unghii. Potrivit specialiştilor, aceste substanţe pot produce reacţii alergice tegumentare.

Această reacţie provoacă la locul de contact leziuni roz-roşii (eritematoase), cu mici băşicuţe, care produc mâncărime.

“Persoanele care au deja alergii de contact trebuie să facă nişte teste care conţin cei mai frecvenţi alergeni incriminaţi într-o anumită arie geografică şi care, după 48 de ore, ne îndrumă să ştim la ce alergen are pacientul reacţie”, precizează prof. univ. dr. Anca Zbranca, medic primar dermatolog la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi.

• Parfumul este o altă substanţă care poate duce la apariţia dermatitelor, datorită efectului de uscare a pielii. Se recomandă citirea cu atenţie a etichetei produsului şi evitarea săpunurilor care conţin parfum.

• Parabenii sunt substanţe cu rol de conservare, folosite în majoritatea produselor cosmetice. Alergiile la parabeni sunt relativ rare, însă unele produse conţin mai multe tipuri de astfel de substanţe, ceea ce duce la deteriorarea pielii. În plus, studiile de specialitate au demonstrat că parabenii cresc riscul apariţiei cancerului.

• Un efect similar, de favorizare a apariţiei tumorilor, are şi aluminiul, care intră în compoziţia deodorantelor şi antiperspirantelor.

Sărurile de aluminiu şi zirconiu din compoziţia deodorantelor blochează glandele sudoripare şi reduc pentru câteva ore cantitatea de transpiraţie de la nivelul pielii.

Din cauza aluminiului care se absoarbe prin piele, deodorantele şi antiperspirantele care conţin acest element pot contribui la apariţia tumorilor mamare.

http://www.gandul.info/magazin/lista-substantelor-toxice-din-cosmetice-care-sunt-bolile-la-care-ne-expunem-din-cauza-lor-8009893

 

Vă recomand articolul despre Bicarbonatul de sodiu, acest remediu binefăcător aflat la îndemâna noastră !!!

 


Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

BICARBONATUL DE SODIU

Posted on 25 februarie 2011. Filed under: Aditivii alimentari:E-urile, Aspartamul, Bicarbonatul de sodiu, Cartofii prajiti, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Mancarea tip fast-food, Medicamente, Mens sana in corpore sano, Merele-fructele de aur ale sanatatii, Otetul, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Suplimentele alimentare, Teflonul |

 

Cunosc gustul bicarbonatului de sodiu, dizolvat in lapte, din copilarie! Si azi tratamentul acesta este foarte eficace contra tusei. La un pahar de lapte se pune 1 lingurita de bicarbonat de sodiu. Laptele se bea fierbinte inainte de culcare.

- Persoanele care nu suporta laptele folosesc solutie de bicarbonat de sodiu in apa -1 lingura de bicarbonat de sodiu la 1 litru de apa.

- Nimic nu ajuta mai bine la tratarea durerilor de gat decat clatirea cu solutie de bicarbonat de sodiu (gargara) – 2 lingurite la 1 pahar de apa calda. Bicarbonatul de sodiu umezeste mucoasa gatului. Clatirile se efectueaza de 5-6 ori pe zi.

Contra guturaiului, solutia de bicarbonat de sodiu se foloseste sub forma de picaturi pentru nas. Daca va curge nasul abundent, efectuati spalaturi nazale – picurati in nas cateva pipete de solutie si peste un niinut curatati nasul. Procedura se repeta de 2-3 ori pe zi.

Contra conjunctivitei se spala ochii cu solutie de bicarbonat de  sodiu. Dar sa tineti minte ca nu se poate sa folositi acelasi tampon de vata de 2 ori.

- Care bolnav de ulcer nu a apelat la bicarbonatul de sodiu ca sa scape de dureri? Bicarbonatul neutralizeaza surplusul de acid din stomac. Iata de ce bicarbonatul a servit drept leac contra ulcerului multi ani. Dar folosirea lui prea des da un efect invers: se mareste cantitatea acidului secretat in stomac. Mai mult decat atat, la interactiunea bicarbonatului cu acidul se degaja bioxid de carbon, care bombardeaza peretii subtiati ai stomacului, ducand la alte ulceratii. Este de dorit sa utilizati bicarbonat de sodiu cat mai rar, doar cand nu aveti alte medicamente la dispozitie.

-  Bicarbonatul de sodiu se foloseste in medicina ca substanta antiaritmica. Un atac de cord se poate opri administrand 1/2 lingurita de bicarbonat.

-  Bicarbonatul ajuta la hipertonie datorita faptului ca activeaza eliminarea intensiva a lichidului si sarurilor din organism si scade tensiunea arteriala. 1/2 lingurita de bicarbonat consumata impreuna cu medicamentele da posibilitatea micsorarii dozei acestora.

-  Bicarbonatul de sodiu este un mijloc eficace contra raului de automobil. Este important sa nu uitati sa luati la drum praful de bicarbonat.

-  Bicarbonatul de sodiu este mijlocul de prim ajutor in caz de traumatisme grave, cu pierdere mare de sange, la intoxicatii care sunt insotite de voma si diaree, la febra indelungata cu transpiratie abundenta. Pentru restabilirea pierderii lichidului din organism se prepara solutie de bicarbonat de sodiu si sare.

Reteta este simpla: 1/2 lingurita de bicarbonat si 1 lingurita de sare la 1 litru de apa foarte calda. Se bea cate 1 lingura la fiecare 5 minute.

-  Au nevoie de bicarbonat de sodiu si bolnavii cu panaritiu -inflamarea cu puroi a degetului. incepeti Tratamentul imediat ce simtiti durere pulsanta. Pregatiti o solutie de 2 linguri de bicarbonat la 1/2 litru de apa fierbinte, in care tineti degetul timp de 20 minute. Repetati procedura de 3 ori pe zi si infectia va disparea repede.

-  Clatirea cavitatii bucale cu bicarbonat de sodiu ajuta contra durerilor de dinti. Este deosebit de eficace contra inflamarii periostului. Clatiti gura de 5-6 ori pe zi, astfel puteti evita interventia chirurgicala.

- Bicarbonatul de sodiu este si substanta cosmetica. Dati sapunul prin razatoare si amestecati-1 cu bicarbonat. Spalati fata cu un tampon de vata muiat in amestec, de 2 ori pe saptamana. Curata pielea de acnee si de celulele moarte, deschizand porii.

Bicarbonatul poate inlocui pasta de dinti, pentru inalbire. Muiati un tampon de vata in bicarbonat de sodiu si stergeti dintii pana ce petele galbene vor disparea. Rezultatul se vede chiar si dupa o singura spalare.

-  Bicarbonatul de sodiu nu opreste eliminarea transpiratiei, dar neutralizeaza acizii ei. Dupa cum se stie, in unii acizi din sudoare se dezvolta bacterii care dau transpiratiei un miros neplacut. Vara, sau
inainte de antrenamentele sportive e bine sa stergeti regiunea axilara cu un tampon de vata, muiat in solutie de bicarbonat de sodiu si mirosul neplacut nu va mai aparea toata ziua.

- Solutia de bicarbonat de sodiu preparata dintr-o 1/2 lingurita la 1 pahar de apa, ne va ajuta sa ne tratam de intepaturile insectelor. Daca ungem locul intepat de cateva ori pe zi, inflamatia dispare. Mai mult, bicarbonatul nu da voie microbilor sa patrunda in rana.

- Dupa o zi de lucru putem trata picioarele obosite si umflate cu o solutie din 10 litri de apa si 5 linguri de bicarbonat de sodiu. Dupa 15 minute de odihna placuta, cu picioarele in solutia calda, veti putea dansa toata noaptea.

90% din bacterii si pesticide raman pe legumele si fructele spalate cu apa de la robinet. Daca in apa se adauga bicarbonat de sodiu sau suc de lamaie, legumele si fructele se spala mult mai bine.

- Daca aveti negi, trebuie sa-i ungeti cu pasta din bicarbonat cu ulei de ricin de 2-3 ori pe zi si sa aplicati un pansament.

- Pentru gusa adenomatoasa e bine sa mestecati paine de secara astfel ca ea sa fie bine inmuiata cu saliva. Se face din ea o turtita, se presara cu bicarbonat de sodiu, se pune pe gat si se panseaza. Se bea infuzie din boabe de boz – 1 lingurita de boabe la un pahar de apa fierbinte. Se bea cate 1/3 pahar de 3 ori pe zi. Se urmeaza tratamentul pana cand se obtine rezultatul dorit. Din boabe de boz se poate fierbe dulceata si se poate folosi la tratament.

-  Pentru pinten osos: la 3 litri de apa calduta se pun 500 g de bicarbonat de sodiu. Se “oparesc” picioarele, turnand apa fierbinte de cateva ori, timp de 30 minute. Apoi se pun picioarele pe un rolator de lemn cu spini si se rotesc rolele acestuia cu piciorul, schimband picioarele din timp in timp. Se repeta la 2-3 zile.

Contra radiculitei si bolilor articulatiilor: intr-o cana de apa fierbinte se dizolva o lingurita de bicarbonat de sodiu. Se inmoaie in aceasta solutie un servetel de bumbac de marimea locului bolnav si se scurge putin. O parte a servetelului se sapuneste cu sapun de rufe si se stropeste cu petrol lampant (gaz). Locul bolnav se unge cu grasime si se acopera cu servetelul. Se panseaza cu o basma de lana, si se inveleste cald. Se sta asa cat se poate de mult. Se repeta de cateva ori, functie de starea bolnavului.

Hemoroizi: se iau 4-5 radacini de hrean, se taie si se pun intr-un castron cu 1,5 litri de apa, se pune pe foc, se fierb 4-5 minute. Se ia de pe foc si se adauga treptat 5 linguri de bicarbonat de sodiu. Se leaga castronul cu hartie groasa, in centru se face o gaura. Se pune castronul pe un scaunel. Bolnavul se aseaza deasupra astfel ca locul bolnav sa se incalzeasca cu vaporii de apa degajati prin gaura din hartie. Se poate inveli castronul cu o plapuma astfel ca apa din el sa se raceasca mai greu. Se face Tratamentul 7 seri la rand. Este foarte eficient.


Bicarbonatul de sodiu, remediu naturist: adevarat sau fals?

Remediu de pe vremea bunicilor, bicarbonatul de sodiu este cunoscut ca fiind benefic in tratarea transpiratiei, a arsurilor la stomac sau pentru albirea dintilor. Bicarbonatul de sodiu este un compus care se gaseste in comert (supermarket, farmacie sau plafaruri) sub forma de pudra fina, inodora. Acesta se extrage din evaporarea apei din lacurile sarate. Este un produs biodegradabil si nu este toxic, este solubil in apa si usor abraziv.

Iata cateva mituri adevarate sau false despre beneficiile bicarbonatului de sodiu:

  • Albeste dintii?

Adevarat! Compus din cristale cu proprietati abrazive, bicarbonatul are proprietatea de a albi dintii. Acesta are efectul de a poliza dintii, de a face smaltul sa straluceasca si de a indeparta petele galbui. Bicarbonatul poate preveni aparitia cariilor eliminand bacteriile, de aceea este un ingredient de baza in pastele de dinti.

Inainte de periajul dentar, pune cateva grame de bicarbonat de sodiu pe periuta de dinti si freaca cu blandete. Insa, nu il utiliza mai des de o data la 10 zile, deoarece fiind un produs abraziv poate deteriora smaltul natural al dintilor.

  • Amelioreaza arsurile de la stomac?

Adevarat! Aceasta proprietate se bazeaza pe faptul ca bicarbonatul este alcalin, deci principiile sale antiacide ajuta la indepartarea arsurilor de stomac. De asemenea, poate elimina senzatia de balonare si flatulenta.

In momentul in care simti ca te arde stomacul, pune o lingurita de bicarbonat de sodiu intr-un pahar cu apa si bea amestecul rezultat. Insa, chiar daca bicarbonatul de sodiu este un produs natural, nu poate inlocui un tratament medical. Daca simptomele persista cere sfatul unui medic.

  • Trateaza aftele?

Adevarat! Dusurile bucale cu bicarbonat de sodiu sunt eficiente impotriva aftelor. Fa gargara cu o solutie de bicarbonat de sodiu si apa si vei preveni ranile bucale si respiratia urat mirositoare. Dilueaza o lingurita de bicarbonat intr-un pahar cu apa rece si fa gargara in fiecare zi pana simptomele dispar.

  • Indeparteaza mirosul urat al transpiratiei?

Poate! Unii specialisti sustin cu tarie aceasta teorie, insa exista si voci care afirma ca este o solutie ineficienta.  

Se tamponeaza zona axilelor cu o solutie formata dintr-o lingurita de bicarbonat si un pahar cu apa. Aceasta formula poate inlocui deodorantele obisnuite, fiind un mod ecologic de a scapa de mirosul urat de transpiratie, fara riscuri pentru sanatate.

  • Relaxeaza?

Nu! Inca nu s-a demonstrat faptul ca o baie cu bicarbonat de sodiu este mai relaxanta decat o baie in apa simpla. Ceea ce este sigur este ca dizolvat in apa, bicarbonatul de sodiu creste pH-ul acesteia (potential hidrogen). Bicarbonatul este un alcalin care diminueaza aciditatea apei.

  • Trateaza micozele?

Nu! Bicarbonatul de sodiu nu este un medicament fungicid (substanta care ucide ciupercile responsabile de aparitia micozelor). Poate fi insa folosit ca adjuvant in tratamentul impotriva ciupercilor.

Atentie insa, bicarbonatul este abraziv si poate irita pielea sensibila. Chiar daca bicarbonatul de sodiu este un produs natural, este indicat sa ceri sfatul medicului inainte de a-l folosi.

  • Poate linisti iritatiile pielii dupa epilare?

Poate! Nu este certificata aceasta proprietate insa s-a observat ca, dupa epilare, bicarbonatul de sodiu atenueaza aciditatea transpiratiei care provoaca senzatiile de arsura si piscaturi.

Prepara o solutie dintr-o lingurita de bicarbonat de sodiu si o cana cu apa calduta. Tamponeaza pielea cu aceasta lotiune inainte si dupa epilare. Nu freca! Atentie: pentru ca bicarbonatul este abraziv poate irita pielea, de aceea este indicat sa ceri in prealabil sfatul unui medic.

20 de întrebuinţări ale bicarbonatului de sodiu în casă

De ce este bine sa ai mereu in casa, in garaj, in masina sau in poseta un borcanel de bicarbonat? Fie ca vrei sa stingi un incendiu, sa scoti o pata sau sa iti cureti mainile, praful magic rezolva aceste probleme in doar cateva secunde. Iata 20 de situatii in care bicarbonatul se dovedeste a fi cea mi buna solutie.

Solutii pentru intreaga bucatarie

1. Mirosul neplacut din frigider dispare in doar cateva ore daca asezi in interior un bol cu bicarbonat de sodiu. Aplica aceasta metoda si pentru perioadele in care esti plecat mai mult timp de acasa sau pentru frigiderele care nu functioneaza. De asemenea, atunci cand decongelezi frigiderul, spala-l cu o solutie de apa si bicarbonat sau otet, iar acesta va pierde orice urma de miros.

2. Masina de spalat vase isi va pierde orice iz neplacut daca adaugi doua linguri de bicarbonat in recipientul pentru detergent. Totodata, acesta va ajuta si la curatarea si dezinfectarea veselei.

      3. Bicarbonatul de sodiu este recomandat si pentru calitatile sale dovedite in stingerea incendiilor. Pastreaza un plic in apropierea aragazului sau a gratarului pentru a putea combate un incendiu.

4. Cosul de gunoi trebuie spalat periodic cu o solutie de bicarbonat si apa calda. Aceasta elimina mirosurile, bacteriile si dezinfecteaza recipientul.

5. Cafetiera va arata ca noua daca torni un pliculet de bicarbonat peste apa. Filtrul, cana si recipientul din plastic se vor curata si orice miros de cafea veche sau mucegai va disparea instant. Dupa ce apa cu bicarbonat a curs in vasul cafetierei, toarna apa in chiuveta (bicarbonatul ajuta si la desfundarea chiuvetei). Porneste un alt ciclu al filtrului de cafea, insa de aceasta data folosind apa curata pentru clatire.

6. Petele de grasime, arsura, cafea sau ceai de pe orice vas de gatit (ibric, ceainic, tigaie etc) din orice material (fonta, inox, crom – cu sau fara smalt) vor fi mult mai usor de curatat daca presari bicarbonat si torni apoi o cana de apa fierbinte. Asteapta cateva minute si apoi curata normal.

7. Caserolele de plastic, lada frigorifica sau chiar portelanul pot fi curatate, dezinfectate si improspatate daca sunt spalate cu apa si bicarbonat. 

Solutii pentru restul casei

9. Obiectele sanitare (cada, vas de toaleta, chiuveta) se curata foarte bine cu bicarbonat, datorita valentelor multiple ale acestuia: scoate pete de grasime, dezinfecteaza si, atunci cand vine vorba de sanitare, desfunda tevile. De asemenea, chitul de rosturi isi recapta culoarea initiala daca e frecat timp de cateva minute cu bicarbonat.

10. Petele de pe mobila lasate de vasele fierbinti, precum si petele de alimente si apa, vor disparea in cateva secunde daca intra in contact cu o solutie formata din apa si bicarbonat. Pentru petele colorate sau pentru cele cu o textura abraziva, adauga in solutie si cateva picaturi de inalbitor.

11. Adauga o lingura de bicarbonat in apa cu care speli sau perii covorul si vei observa ca mirosul de animale sau de tigara dispare imediat, iar culorile devin mai aprinse.

12. Desi pisicile sunt considerate cele mai curate animale, litiera este singurul accesoriu ce ne poate deranja olfactiv. Curata si dezinfecteaza vasul, asteapta sa se usuce bine si toarna un strat de bicarbonat. Deasupra asterne nisipul special pe care il folosesti de obicei. Mirosul neplacut va fi absorbit de fiecare data.

13. O solutie din apa rece, bicarbonat si sucul de la o jumatate de lamaie va improspata aerul inchis din camere.

14. Daca speli scrumierele cu apa si bicarbonat, mirosul neplacut va disparea, dar daca presari putin praf  in interiorul acestora, ai sansa ca mirosul de tigara sa nu se mai raspandeasca in intreaga incapere.

Trucuri pentru intreaga familie

15. Hainutele si accesoriile bebelusilor (scutece, jucarii, biberoane) vor fi fierte in apa in care ai adaugat bicarbonat. Acesta igienizeaza, dezinfecteaza si in plus scapi de petele si de mirosurile specifice celor mici.

16. Amesteca 1-2 linguri de bicarbonat cu detergentul in masina de spalat de fiecare data pentru a elimina mirosurile din haine si petele.

17. Argintul devine ca nou daca este frecat cu bicarbonat de sodiu. Pentru suprafete netede foloseste un burete abraziv, iar pentru modele in relief aplica solutia cu o periuta de dinti pe care nu o mai folosesti.

18. Mirosul neplacut al mainilor (benzina, ceapa, usturoi, peste, branza etc) poate fi inlaturat daca te speli timp de 2 minute cu apa si bicarbonat.

19. Presara putin praf de bicarbonat si in acele perechi de incaltaminte care capata miros urat orice ai face. Tu vei transpira mai putin si cu siguranta nu te vei mai simti jenat atunci cand trebuie sa te descalti.

20. Instrumentele de ingrijire a parului (pieptene, perie, agrafe) pot fi curatate periodic cu apa si bicarbonat.


 Bonus: http://travel.descopera.ro/6744222-Taramul-nemuritorilor-Hunza-a-Valea-Vietii

Read Full Post | Make a Comment ( 1 so far )

Proprietăţile extraordinare ale oţetului îl fac un înlocuitor desăvârşit al detergenţilor

Posted on 24 februarie 2011. Filed under: Aspartamul, Chimicalele din salamuri, Ftalatii, Otetul, Sanatate, Sfaturi de sanatate, Teflonul |

  

Daca intri intr-un magazin, vei vedea culoare întregi pline cu cele mai recente produse ce promit sa iti economiseasca timpul si energia, in timp ce iti fac casa stralucitor de curata.Din pacate, multe dintre aceste produse contin chimicale toxice care iti pot afecta sanatatea si mediul.Pana la Al Doilea Razboi Mondial, ne descurcam perfect la curatat cu ingrediente normale de bucatarie, cum ar fi lamaile, sarea, otetul si bicarbonatul de sodiu.Publicitatea ne-a facut sa credem ca avem nevoie de o multitudine de produse – cate unul pentru fiecare camera. Unul pentru chiuveta, unul pentru cada, unul pentru podele, unul pentru depunerile de calcar…si lista nu se mai termina.

Astazi vreau sa vorbesc despre otetul alb, care este un produs uimitor.

Geamurile si oglinzile tale vor straluci cu un minim efort, lasand totul fara urma de mizerie.

Ceainice, robinete, capete de dus si vase de toaleta nu vor mai avea nici un fel de depunere de calcar.

Mirosurile vor disparea in mod natural.

Mucegaiul va fi pastrat la distanta daca iti faci obiceiul de a stropi faianta si perdeaua de la dus cu otet, dupa baie.

Podelele tari vor ramane fara grasime sau alte urme si lucioase in acelasi timp.

Si, daca asta nu e destul, poti sa cureti si fundurile de bucatarie cu otet, sa indepartezi furnicile si il poti adauga si la ciclul de stoarcere al masinii de spalat pentru a-ti inmuia hainele.

Tot ce trebuie sa faci este sa umpli pe jumatate o sticla cu pulverizator cu otet alb, sa o umpli pana sus cu apa si gata!

 Foloseste o bucata de material cu fibre mici si casa ta va straluci cat ai clipi din ochi.

Multi oameni sunt ingrijorati de miros, dar acesta se disipeaza pe masura ce se usuca si nu ramane in aer pentru prea mult timp.

Nu duşul este de vină!

Ci depunerile de calcar, care nu mai lasa apa sa iasa prin orificii. Introdu capatul dusului metalic intr-o punga din plastic (mai rezistent!) in care ai turnat otet cat sa-l acopere. Leaga bine capatul pungii si lasa la inmuiat peste noapte. Daca “para” dusului nu s-a curatat complet, repeta operatia.

Brânza ţine mai mult, daca o invelesti intr-o bucata de panza inmuiata in otet.

Nu mai ramane nimic! Petele care apar de la deodorantul spray pe bluze, rochii etc. in zona subratului sunt inestetice, neplacute. Ca sa le faci sa dispara, pulverizeaza otet pe zona respectiva cu cateva ore inainte sa le speli.

Pentru un covor aproape nou

Ti se pare ca persanul tau s-a decolorat? Amesteca o parte otet cu doua parti apa fiarta si freaca temeinic suprafata acestuia. Daca timpul iti permite, ar fi bine sa procedezi la fel dupa fiecare aspirare.

Daca ti-ai patat mainile cu cerneala, curata-le bine cu o periuta inmuiata intr-o solutie de otet si sare. Spala-te apoi ca de obicei, cu apa si sapun.

Vei vedea mai bine de la volan

Vrei ca in diminetile de iarna sa nu-ti mai pierzi timpul cu indepartarea stratului de gheata  format noaptea pe parbriz? Atunci, seara de seara, sterge-l bine cu o solutie din otet (trei parti) si apa (o parte).

Împrospătaţi-vă draperiile…
Amestecati o lingura de otet alb cu doua cani de apa calda si varsati amestecul intr-un flacon cu pulverizator.

Aspirati-va bine perdelele, apoi stropiti-le cu solutia otetata, fara a le desprinde de pe suport. Cand se usuca, cutele formate cu vremea dispar, la fel ca si mirosul statut de mucegai sau fum de tigara.

Cenusa din soba sau semineu
O pulverizare usoara cu otet impiedica raspandirea cenusei in casa, cand e scoasa din soba sau semineu. Imbibati si ziarul pe care scoateti cenusa cu solutie de otet (o lingura la doua cesti de apa) si operatia de curatire va decurge usor si igienic.

Lumina mai stralucitoare
Optimizati lumina din casa, curatind becurile cu apa cu otet (o lingura de otet la un litru de apa). Stergeti becurile reci cu o carpa inmuiata in solutie, apoi uscati-le cu un stergar care nu lasa scame.

Parchet lucios
Ceara de parchet va dura mai mult timp si va luci mai puternic daca inainte de a o aplica, spalati parchetul cu apa amestecata cu otet. O cana de otet pusa intr-o jumatate de caldare de apa calda reprezinta formula optima.

Ingrijirea peretilor
Peretii dati cu vinarom se curata cu apa sapunita (clabuc de sapun), apoi se clatesc cu amestec de apa calda si otet alb, in proportie de 1/2 cana de otet la o jumatate de caldare de apa.

Sfesnice din sticla sau ceramica
Inmuiati sfesnicele in apa foarte fierbinte amestecata cu detergent. Frecati ramasitele de ceara cu un burete, apoi clatiti-le in apa calda, in care puneti putin otet alb. Ungeti cu ulei partea unde se insereaza lumanarea in sfesnic. Dupa ce arde, va fi mai usor de scos.

Amestec ideal pentru geamuri
O lingura de otet alb, o lingura de amoniac, 3 picaturi de detergent lichid, o cana de apa. Amestecati componentele si puneti-le intr-un flacon cu pompa. Agitati bine inainte de a vaporiza sticla ferestrelor, apoi stergeti cu un somoiog de hartie de ziar sau cu o carpa moale.

Cum se inlatura mucegaiul.
Prezent mai ales in locurile umede din bucatarie, mucegaiul este o ciuperca moale, spongioasa, respingatoare ca infatisare, de culoare alba, neagra sau verzui-violacee. Ea creste mai ales in locurile neaerisite si intunecoase, unde persista o atmosfera calda si umeda. Se dezvolta mai ales in zonele de evacuare a apei din dusuri si bai, hranindu-se din grasimile pe care le eliminam prin spalare si din particule de murdarie. Cel mai bun antidot: otetul! Frecati zonele metalice in care s-a format mucegai mai intai cu o hartie de smirghel, inmuiata in otet. Utilizati apoi o periuta de dinti inmuiata in otet, pentru zonele la care se ajunge mai gr eu. Clatiti cu apa curata, apoi cu otet, stergeti locul cu o carpa uscata.

Cum se inlatura pelicula de sapun
Diferitele parti ale dusului si robinetele de la chiuveta si bai sunt amenintate permanent de formarea unei depuneri de sapun, care devine rezistenta in timp. Otetul si bicarbonatul de sodiu le elimina. E suficient sa umpleti o cana de bicarbonat in care sa adaugati atata otet cat sa se formeze o pasta si aveti solutia la indemana. Aplicati-o pe zonele acoperite cu pelicula de sapun si lasati sa actioneze 5 minute. Frecati cu un burete, clatiti cu apa cu otet, stergeti cu o carpa uscata.

Cum scapati de mirosul urat din baie
In loc sa utilizati spray-uri toxice pentru improspatarea aerului din baie, folositi apa amestecata cu otet de mere, pusa intr-un recipient cu sifon. Va inlatura cele mai neplacute mirosuri. Vaporizarile cu otet, in loc de parfum floral, sunt recomandate mai ales in casele locuite de persoane care sufera de astm.

Pentru a obtine detergentul universal, veti avea nevoie de un bidon de 2 litri.

1. Puneti 2 linguri mari de bicarbonat de sodiu in bidon.
2. Adaugati 2 litri de apa calda si apoi amestecati
3. Separat, intr-un pahar, amestecati 3 linguri de ulei esential si 3 linguri de otet.
4. Adaugati amestecul in bidon.
5. Agitati bidonul – gata!
6. Inchideti ermetic bidonul pentru o conservare buna.

Inainte de fiecare utilizare agitati bine bidonul. Puteti sa curatati toate suprafetele si puteti chiar sa dezinfectati toaletele.

Cateva retete usor de retinut si preparat:

Solutie de spalat parchetul

  • 1/4 ceasca otet alb
  • 3 l apa calda
  • 2-4 picaturi ulei esential de eucalipt (sau dupa preferinte)

Solutie de lustruit mobile:

  • 1/2 ceasca otet alb
  • 1 lingurita ulei masline (sau mai putin)

      Se amesteca si se lustruieste mobila cu o carpa curata.

Solutie de curatat geamurile

  • 1 ceasca otet alb
  • 1 lingura suc de lamiae
  • 3 cesti apa
  • 2-3 picaturi ulei esential

Solutie de curatat in baie
Puneti pe o laveta umeda putin bicarbonat de sodiu si putin otet. Curatati. Pentru tusa finala, aplicati pe laveta cu care stergeti 2 picaturi de ulei esential. Personal, folosesc uleiul de eucalipt, care se gaseste in farmacii naturiste. Lasa un miros de proaspat, plus ca este un bun adjuvant pentru raceala si nas infundat, uleiul esential de eucalipt fiind un ingredient optim si pentru infuzii. Mai nou, am inceput sa experimentez cu uleiul esential de lavanda, care lasa o aroma relaxanta.

Solutie universala de curatare

  • 1 lingura bicarbonat de sodium
  • 1 lingura suc de lamiae
  • 1/2 ceasca apa fierbinte

Puneti toate ingredientele intr-o sticla cu spray si agitati bine inainte de folosire.

Solutie de lustruit metalul
Cupru si alama: 2 linguri sare, putin otet alb. Faceti o pasta, la care puteti adauga faina ca sa nu fie prea abraziva.
Inox: bicarbonat de sodiu, otet alb. Bicarbonatul se aplica cu o carpa umeda, iar otetul se foloseste pentru eliminarea petelor.

Solutie pentru bucatarie
Daca stoarceti lamai pentru limonada, nu aruncati cojile. Cu interiorul lor puteti rapid da luciu chiuvetei. Mai mult, adaugand in interiorul lamaii stoarse putina sare marina sau bicarbonat de sodiu, veti obtine si un efect dezinfectant.

Pentru eliminarea mirosurilor neplacute din frigider
Puneti in frigider un mic recipient deschis continand bicarbonat de sodiu. E un remediu de cand lumea si chiar functioneaza.

Bateriile de inox se curata cu otet fierbinte in care se dizolva sare grunjoasa. Luciul este perfect, se curata foarte bine, incomparabil cu orice chimicala La fel se curata si chiuveta de inox din bucatarie.

Spray antibacterian pentru suprafete

Combina aceste 2 ingrediente intr-un tub gen spray:

  • 1 lingurita ulei esential de menta sau rozmarin,
  • 1 cana otet alb.

Se foloseste pe suprafetele tari, neporoase, din locuinta, pentru a elimina germenii. Nu se foloseste in exces, caci unii germeni sunt benefici pentru sistemul imunitar, oricat de urat ar suna asta…

http://codexalimentarius.info/?p=520#more-520


Read Full Post | Make a Comment ( None so far )

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...